Primul Saptămânal Românesc din Canada

 

  Bine ati venit!
  Stiri interne
   Stiri Externe
  Sport
  Fapt Divers
   
  ABONAMENT
  FREE Copy,  Canada
  Contact/Info
 

Romanian Business Directory

  Comunitate
  Biserici
 

 
 
 
 

Sclisoale cǎtle Mos Clǎciun

 

Mos Clǎciune, Mos Clǎciune,

Anul ǎsta tot, pe bune,

Cǎ am fost bǎiat cuminte,

Am la tine-o lugǎminte:

 

Noaptea aia de-ai sǎ vii,

Nu-mi aduce giucǎlii,

N-am nevoie de patine,

Sau vle-un tlenuleţ pe sine,

 

Nu vleau puscǎ, niţi pistol,

Oli vle-un ulsuleţ nasol,

Sǎ n-aud de tlotinetǎ,

Tliţicletă, biţicletǎ,

 

Sau vleo balcǎ cu motol…

Vleau si io…un flǎţiol,

Cǎ, fiind singul meleu

Habal n-ai cât mi-e de gleu,

 

N-am cu ţine mǎ giuca,

Povesti sau discuta

Chestiuni ca întle flaţi,

Sau gagici, ca-ntle bǎlbaţi,

 

Cǎ volbind io cu mǎmica

Si tǎticu’ si bunica,

Am concluzionat, sǎ stii,

Cǎ doal tu mǎ poţi selvi:

 

Stii tu balza aia chioalǎ

Lǎtǎţitǎ-odinioalǎ

La adlesa de mai sus

Când pe mine m-a adus?!

 

Fǎlǎ bǎscǎlie-ţi spun,

Îţi plomit c-am sǎ fiu bun

Înc-un an, poate chial doi…

La’ cǎ ne-nţelegem noi!...

 

Ia-o tu, mai pe depalte

Si esplicǎ-i, cǎ ea poate,

Vino cu o stangǎ nouǎ,

Unge-o cu o panǎ, douǎ,

 

Sǎ mai fac-un gest, de milǎ,

Nu c-as poseda vleo pilǎ,

Doal asa, un mic ocol,

Sǎ-mi aduc-un flǎţiol,

 

Cât mai lepede, ulgent,

Stiu cât esti de competent,

Ialǎ de va faţe gât

Cǎ timp n-ale pentlu-atât,

 

Tleţem, deţi, la planul doi,

Da’ lǎmâne întle noi :

Dǎluiestele-o vacanţǎ,

Si-sta-n ultima instanţǎ,

 

Cǎ la fel, si-ai mei pǎlinţi,

Sunt de-o vleme-asa cuminţi,

Timp nu au, de-i noapte, zi,

Sǎ mai facǎ nebunii!

          Valeriu Cercel

 

Scrisoare către Moş Crăciun

 

Poveşti frumoase la sfârşit de ani,
Mi-a tot adus şi îl anunţ pe Moşul
Că mai păstrez punguţa cu doi bani,
Deşi-ntre timp mi-a expirat cocoşul.

Gh. Bălăceanu

 

Lui Moş Crăciun

 

Apari ridicol, Moş Crăciun,
Cu sacul ăla în spinare;
Ce-i pentru noi, bătrâne, bun,
Încape azi şi-n buzunare.

Romeo Petrasciuc

 

Daruri de Crăciun

 

Moş Crăciun avea de gând
Ca s-o ia vilă cu vilă
Şi la noi, oameni de rând,
A ajuns doar Moş Gerilă!

Constantin Păun

 

De sărbători

 

Când nevasta l-a-ntrebat:
- Cine e la noi în pat?
El sări ca un nebun:
- Mi-a adus-o Moş Crăciun!

Stela Răducan

 

În aşteptarea lui Moş Crăciun

 

Dacă-ar veni la casa noastră,
Mi-aş pune ghete la fereastră.
Dar îmi e teamă, drept să spun,
Că mi-le fură Moş Crăciun!

Virgil Petcu

 

Preferinţele lui Moş Crăciun

 

Că Moş Crăciun este iubit,
Nu am motiv să-mi pară rău,
Deşi mereu m-a ocolit
Că nu sunt în... partidul său.

Dumitru Grigoraş

 

Moş Crăciun

 

Moş Crăciun, Moş Crăciun,
Suntem un popor cuminte
Numai una îţi mai spun:
Adă-ne... puţină minte.

Vasile Iuşan

 

Culmea CNSAS-ului

 

În presa de can-can sadea
Răzbate-o ştire imbecilă,
Spunând că Moş Crăciun ar vrea
Dosarul Moşului Gerilă.

Ioan Fârte

 

Moş Gerilă

 

Era bătrânul tare bun
Şi n-am motive să îl critic;
Lucra pe lângă Moş Crăciun
Doar ca locţiitor politic!

Constantin Tone

 

Moş Crăciun şi tranziţia

 

Moş Crăciun, am constatat
Că şi tu eşti demn de milă.
Erai, parcă, mai bogat,
Când veneai ca... Moş Gerilă.

Ioan Roşca

 

Colindele şi obsesia soţiei

 

Auzind la geam eternul
"O ce veste minunată"...
Zise entuziasmată:
"Naeee! A căzut guvernul!"

Stelian Ionescu

 

Mărturisire de copil

 

Tata s-a-mbătat azi tun,
De nici nu ne mai cunoaşte.
Cică-aşa e de Crăciun...
Şi ne-a zis ceva de Paşte!

Alexandru Devechi

 

De Anul Nou...

 

Deprins de-un timp cu meşteşugul,
Pornesc de sărbători cu plugul.
Iar când colind - de Anul Nou,
Mai dau cu biciu-n câte-un bou!

Virgil Petcu

 

Strategie de Crăciun

 

De nu vine Moş Crăciun,
Am la PSD o pilă,
Să-l trimită din surghiun,
Tot pe "fostul" Moş Gerilă.

Valeriu Cercel

Munca în agricultură
„Doi cu sapa, trei cu mapa.”
Se spunea la noi, odată.
Însă-acum sunt toţi cu sapa,
Săpând altuia. O groapă.

 

Cultura
I-am surprins priviri tăioase,
Când făcea agricultură.
Lucrurile par serioase:
Cred că el cultivă ură.

 

Vechile metehne
Stând la birt o săptămână,
Mi-a făcut impresie proastă.
De-i pui săpăliga-n mână,
Nu ştiu de se dă pe brazdă...

 

Zi grea
Greu trezit din somn acuma
Şi căscând încă prelung,
Se-aşeză s-aştepte Luna.
Ce să caute la câmp?

 

Soia
S-o ia alţii-agricultura,
Cu porumb, cu grâu, cu soia!
El nu a simţit nevoia
Nici să-şi sape bătătura.

 

Scuze
S-ar fi dus, că nu-i o dramă,
Să alerge peste câmpuri,
Însă, ca şi-n alte rânduri,
Roaba lui avea iar pană.

                   Mihai Manolescu

Liebe codru cu izvoare   

Liebe
codru cu izvoare,
Te iubesc atât de mult :
Preţ de două-trei topoare.
Pentru tine am un cult.

Ich la tine vin ades
Şi mă laşi fără suflare
Când, precum ne-am înţeles,
Mi te dărui la picioare.


Groβe
dragoste îţi poartă
De copil, poporul meu,
Însă, cum să-ţi spun, mă iartă,
Pe la noi, nu prin Vişeu.


Viele
mulţumiri primeşte
De la noi, aşa, în dar,
Fiindcă sincer, mă uimeşte
Că tot tai şi nu eşti rar.


Sehe
tu pe astă lume
O pasiune mult mai mare,
Care, spune-acu’, pe bune,
Să te mistuie mai tare ?


Gr
ϋβe
îţi transmit acuma
Şi promit să-ţi fiu aproape,
Pân’ ţi se va şterge urma,
Şi-un destin ne va desparte.
                     
            Mihai Manolescu

Tunning
S-a născut cumva normală,
O persoană-obişnuită,
Însă şi-a propus drept ţintă
Într-o bună zi de vară,
Să arate manechin,
Cu-orice preţ şi orice chin.

A pornit-o prin urmare
Într-un vast turneu de tunning,
Între clinici făcînd running
După chipul nou, cel care,
O va pune în lumină
Ca expusă-ntr-o vitrină.

 

Săptămâni la rând echipe
De esteticieni chirurgi
Au tăiat şi au pus pungi,
Fără teamă de risipe,
Pline ochi cu silicon.
Ca să iasă tot “beton”.

 

La final, privind “lucrarea”,
Piţi râse mulţumită,
C-o să fie fericită
Şi va savura rumoarea
Provocată de-al său look,
Dobândit recent prin truc.

 

Afişîndu-se pe dată
S-a umplut de mult respect,
Chiar dacă venea, ce-i drept,
De la piţipoance toată
Aprecierea mult râvnită,
Ce-o chema ca o ispită.

 

Nu s-a scurs însă nici anul
De la magica schimbare,
Că au şi-nceput, se pare,
Ca defectele, cu carul
Să apară prin “lucrare“.
Unde nu mai pui c-o doare.

 

Astăzi, buza i se lasă,
Mâine, se dezumflă sânul,
Iară dosul ei, nebunul,
Din tipare vrea să iasă
Şi pierzîndu-şi fermitatea
Clar îi va trăda etatea.

 

Nu mai bine dragă Piţi
Rămâneai precum natura
Ţi-a închipuit făptura ?
Fără alte exchibiţii
Şi modificări deşarte,
De care să n-ai nici parte ?

        Mihai Manolescu

Pentru clubul epigramistilor 

Reabilitare (pseudo) termică

 

Într-un colţ din lumea mare,

Într-un orăşel discret,

Un primar, băiat deştept,

S-a gândit la o lucrare

Pentru simplii cotizanţi,

Aliaţi, sau opozanţi.

 

Le propuse aşadar,

Cu alai şi pompă multă,

Calm bătîndu-se pe burtă,

Ca să le aducă-n dar

O mândreţe de lucrare :

Termoreabilitare.

 

Cum un cal la dinţi nu face

Să îl cauţi, de-l primeşti,

Le-a servit la toţi poveşti,

Şi trataţi drept dobitoace

Înghiţiră un contract

De batjocoră de fapt.

 

Suportînd ceva din costuri

(O cincime, ce e drept),

I-au tras binişor în piept,

Şi mizînd c-acele rosturi

Bieţii nu le cunoştea,

S-au distrat ce leapşă-şi iau.

 

Luni de chinuri şi calvar

Au urmat de-aci-nainte,

Cu sudălmi pe lucruri sfinte

Aruncate în zadar

La echipe de Dorei,

Ce lucrau tot cum ştiu ei.

 

S-ancheiat şi tevatura,

Tras-impinsă spre final.

S-a făcut proces-verbal,

S-a strigat de 3 ori « Ura »

Şi c-o foarfecă mai mare

S-a făcut inaugurare.

 

N-a trecut a treia ploaie,

Că au şi-nceput s-apară

Stalactite, bunăoară,

La etajul zece-n baie,

Iar culoarea la faţadă

E de-acuma pastelată.

 

Termopanul, bată-l vina,

A ţinut şi el un an,

Şi-ncercau vecinii-n van

Să îi afle ei pricina,

Căci constructorul, se pare,

Nici că se stresa prea tare.

 

Au tot strâns din dinţi, măsele,

Vreo doi ani în continuare,

Până când, din întâmplare,

Au căzut bucăţi din ele,

Din faţade laterale,

Prinse cât să stea-n picioare.

 

Îndârjiţi nevoie mare

Să îşi afle dar dreaptatea,

S-au gândit că poate partea

Le-o va ţine clar şi tare,

Şi acuma, tot primarul.

Că doar le-a promis cu carul.

 

Strânşi grămadă într-o sală,

I-au primit cu suc, fursecuri

Şi le-au spus că până Miercuri

Vor primi, în plic, o coală

C-un răspuns edilitar,

Însăşi de la Dom’ Primar.

 

Şi-au aflat, într-adevăr,

Că problema, rezolvare,

S-ar părea că nu prea are,

Fiindcă au zburat uşor

Cei trei ani, fir-ar să fie,

Cât au fost în garanţie.

Mihai Manolescu

 

1 Martie

M-a trezit astăzi în zori

Cripit şi zarvă mare,

După ultima ninsoare,

Printre mieluşei de nori,

Soarele, plin de sudori,

Se grabea făcând cărare,

Auzind din depărtare

Zbor în freamăt cocori…

 

Şi în măr, lângă cişmea,

Parcă la-nviorare,

Dup-atâta hibernare,

Un bondar se întindea

Lenevit pe-o ramurea,

Salutând din aripioare,

Doar ivită, zâmbitoare,

De sub nea o viorea,

 

S-o zaresc, ca prima oară,

Coborând în pas uşor,

Pe Măria, din pridvor,

Să îi prind la piept comoară,

Semn de dragoste şi dor,

Ghiocei de mărţişor

La-nceput de primavară!

 Valeriu Cercel

 

Mărţişorul

Privindu-l şi sub alt aspect,,
Pe-acest răvaş de primăvară,
Oricât ar fi el de select,
E tot un fel de... "tras pe sfoară"!

Ion Grosu

 

Mărţişoare în familie

Îşi împart, la amândoi,
Mărţişoare frumuşele:
Ei, trifoi cu patru foi,
Lui, o sticlă cu tri stele.

Vasile Larco

 

Mărţişorul

Simbolul care, vrei nu vrei,
Îţi spune lucrurile-n faţă:
Fidelitatea la femei
Atârnă de un fir de aţă.

Sorin Olariu

 

Mărţişorul chefliului

Dintre-atâtea mărţişoare,
Câte or mai fi sub soare,
Şnurul simplu i-e pe plac...
Prins la sticla de coniac.

Vasile Larco

 

Ajun de 1 Martie

Primiţi în dar o viorea,
Un tril, un susur de izvor,
Un răsărit, primiţi o stea
Şi-un curcubeu drept mărţişor!

Vasile Larco

 

D-ale Mărţişorului

La cinci minute-n dormitor,
Ziceai că-i ploaie de Sân'-Petru.
- Dispari, cu tot cu mărţişor,
De nici măcar un centimetru!

Nicuşor Alecu-Murgeşti

 

Mărţişorul bărbatului (la vârsta treia)

Natura l-a-nzestrat cu mărţişor,
Ce şi-a schimbat, în timp, "conturul",
Pe care l-a purtat cu-atâta dor...
C-a mai rămas din el doar... şnurul!

Dumitru Botar-Tabor

 

Un hoţ de 1 Martie

- Iubito, ştiu, m-ai aşteptat,
Şi crede-mă n-a fost uşor
Să îţi aduc un mărţişor,
Dar ţi-am adus, un bancomat.

Petru Miloş

 

Criză şi de 1 Martie

E criză şi de Mărţişor,
Iar soţul - crai - cu-a lui aliură
Amantei dă un lănţişor,
În schimb nevestei... o factură!

Viorica Găinariu

 

A sosit primăvara!...

Pe cer când nu e nici un nor
Şi pomii-s gata de-nflorire,
Să împletim un mărţişor
Uitând de orişice scumpire.!

Vasile Larco

 

Mărţişorul dorit

Un coşar dacă-a primit,
Bun noroc s-arate,
L-ar găsi, mai nimerit,
De paişpe karate!

Mihai Cosma

 

Cadou de 1 Martie (tuturor femeilor)

M-a surprins criza din nou,
Cum de obicei se-ntâmplă
Totuşi, eu vă fac cadou...
Ghioceii de la tâmplă!

Girel Barbu

 

Soţiei

De-aş avea aripi să zbor,
Până dincolo de vamă,
Ţi-aş lua un mărţişor
Cu parfum de epigramă.

Dumitru Botar-Tabor

 

Urare de mărţişor

Ce-am putea, de Mărţişor,
Să dorim la tinere?
Ziua s-aibă somn uşor.
Noaptea? Ore libere!

Gheorghe Culicovschi

 

Mărţişor pentru şefa mea

V-am adus doar mărţişoare,
Nu şi flori, căci unii spun
Că-i corupţia în floare
Şi n-am vrut să mă expun.

Ion Frenţescu

 

Mărţişorul, în căsnicie

Mărţişoru-i un pretext
Ca să le pupăm pe doamne
Şi să le servim un text
Cum că le iubim,... vezi Doamne.

Marian Ciucă

 

1 Martie

Este-o zi din calendar
Când bărbaţii, c-un mic dar,
Corectează cu elan
"Neatenţia" pe-un an.

Amalia Crusos

 

Mărţişor unei femei moderne

 

Ţi-aş prinde azi un mărţişor
De sânul tău cel rotunjor,
Dar dac-avem vreun ghinion
Şi ţi se sparge-un silicon?

Sorin Olariu

 

Incident de 1 Martie

Prinzând în piept un mărţisor,
Am înţepat-o-aşa, uşor
Şi nu o doare, nici nu plânge,
Că-i curge silicon, nu sânge.

Dan Norea

 

Peisaj erotic

În Copoul plin de tei
Văd jucându-se doi pui:
El – cu mărţişorul ei,
Ea – cu clopoţelul lui.

Ion Benghia

 

De 1 Martie

Cum sunt atent, barbat model,

Nevesti-mii i-am luat în dar

O sticla de parfum Channel,

Iar mie… una de Cotnar.

Valeriu Cercel

 

MĂRȚIȘOR
În baza vechiului concept,
Pe străzi sunt tot mai multe fete
Cu mărţişorul prins la piept…
Şi şnuru-n zone mai discrete.
Nicolae Bunduri

 

Pretenţie fiţoasă

- Pentru şnurul bicolor
Vremurile au apus,
Pisi, vreau un mărţişor
De la Mercedes în sus!

Ioan Fârte

 

 

Piţicuţă, Piţi, Piţi
Piţicuţă, Piţi, Piţi
Specialistă-n achiziţii,
Te-am visat că-ţi cumpărai

Garderobe, şi-mi spuneai
C-ai văzut un Louis Vuitton,
Însă, să te iert, pardon,
C-a rămas acolo dragul.
Fiindcă se golise cardul.
Piţicuţa mea drăguţă,
Cum eşti tare jucăuşă
Nu-ţi voi rezista privirea
Şi, pierzîndu-mă cu firea,
O să scarmăn iarăşi contul,
Chiar de-ar fi să stau ca tontul
Fără bani, vreo două zile,
Pentru poftele-ţi umile.
Dar, promit solemn de-acuma:
Cât de lungă-i săptămâna,
Voi munci pe brânci, pe coate,
Ca să poţi avea de toate
(Spa, masaj, răsfăţ, maşină),
Fiindcă, zău, n-ai nicio vină
Că mămica ta poznaşă
Te-a făcut o drăgălaşă.

Eu, voi fi pe veci ferice,
Să te ştiu lângă amice,
Relaxată şi frumoasă
Şi, din când în când, pe-acasă...
     Mihai Manolescu

Magna cum fraude

Nu s-a omorât cu cartea.
N-avea nici talente-ascunse,
Însă naşul lui îl unse
Deputat. Să-i ţină partea
Şi să îi acorde votul,
Fără să crâcnească tontul.

S-a postat, docil, în umbră,
Mărunţişul ca să-l strângă
De la masa celor mari,
Lăsînd alţi parlamentari
Să culeagă ei caimacul.

După patru ani, se pare,
Prinse încă un mandat
Şi serios s-a apucat
De afaceri. În stil mare.

Cu destulă experienţă
Şi cu o reţea ţesută
Cu migală şi cu trudă,
Absolvi, cu excelenţă,
Luînd Magna cum fraude,
Şi primindu-şi laude
De la DNA se pare.
Plus cazare, la răcoare.
       Mihai Manolescu

 

 

 

Postul Paştelui

 

Sunt şase săptămâni de când

Mănânc de dulce doar în gând,

Visînd fripturi, visînd sarmale,

Şi alte chestii de mâncare.

 

În şase săptămâni de post

Am încercat ca să fac rost

De câte-un strop de energie

Din ce-a rămas să-mi placă mie.

 

Am strâns din dinţi ca un martir

Vreo şase săptămâni în şir,

Cât m-am căit şi m-am rugat

Să fiu mai pur şi mai curat.

 

Dar am o tresărire-n mine,

Căci după postul ce-l voi ţine

Veni-va seara-aceea mare,

Cu dezlegare la mâncare…

 

Iar după Sfânta Înviere

Mi-am pus morman mâncăruri grele,

Cu ouă roşii, drob şi miel,

Plus multe dulciuri, fel de fel.

 

A fost o trântă grea cu toate.

Abea ce-am dovedit jumate,

Când am simţit că mă doboară

Diversitatea culinară.

 

Noroc cu mama şi cu buna.

Pe telefon doar ce-au pus mâna,

Formară unu-unu-doi

Şi-am scos-o iar la capăt noi.

 

Mihai Manolescu

1 Martie

Îmi amintesc, cu drag, de prima oară,

Chiar după ce de-abia ne-am cunoscut,

Semn de iubire şi nou început

Ţi-am prins cu-n bold, la piept, o inimioară,

De s-au grăbit şi norii să dispară,

Iar de sub nea, în soare-a apărut

Covor de ghiocei, şi cu-n sărut,

E de atunci, mereu, tot primăvară ;

Nu am simţit nicicând torida vară,

De Crivăţul din iarnă, n-am ştiut,

Iar vreo furtună când s-a abătut,

Era mă-ta în viaţă, Mărioară ;

Doar toamnelor ce le-am făcut ocară,

Au vrut să stea la noi cât au putut,

Târzii şi ruginite au trecut

Cu tine,-aşa uşor le-am tras pe sfoară (!)

Dar azi, e Mărţişor, o inimioară

În piept din nou ţi-o prind, ca la-nceput,

Iar ghioceii,-aşteaptă un sărut

La tâmple, de atâta primăvară.

Valeriu Cercel

De 1 Martie

Cum sunt atent, barbat model,

Mevesti-mii i-am luat în dar

O sticla de parfum Channel,

Iar mie…una de Cotnar.

Valeriu Cercel

MĂRȚIȘOR
În baza vechiului concept,
Pe străzi sunt tot mai multe fete
Cu mărţişorul prins la piept…
Şi şnuru-n zone mai discrete.
Nicolae Bunduri

Pretenţie fiţoasă

- Pentru şnurul bicolor
Vremurile au apus,
Pisi, vreau un mărţişor
De la Mercedes în sus!

Ioan Fârte 

Mărţişor pentru şefa mea

V-am adus doar mărţişoare,
Nu şi flori, căci unii spun
Că-i corupţia în floare
Şi n-am vrut să mă expun.

Ion Frenţescu


Mărţişorul, în căsnicie

Mărţişoru-i un pretext
Ca să le pupăm pe doamne
Şi să le servim un text
Cum că le iubim,... vezi Doamne.

Marian Cioacă


Peisaj erotic

În Copoul plin de tei
Văd jucându-se doi pui:
El – cu mărţişorul ei,
Ea – cu clopoţelul lui.

Ion Berghia

 

Mărţişor

Am răscolit un magazin de zor
Să-ţi iau o inimioară mărţişor;
Dar nu găsesc oricât aş căuta,
O inimă de aur ca a ta!

Aurel Iordache

 

1 Martie

Este-o zi din calendar
Când bărbaţii, c-un mic dar,
Corectează cu elan
"Neatenţia" pe-un an.

Amalia Costinescu

 

Mărţişor unei femei moderne

Ţi-aş prinde azi un mărţişor
De sânul tău cel rotunjor,
Dar dac-avem vreun ghinion
Şi ţi se sparge-un silicon?

Sorin Olariu

 

Regrete

Ţi-am dat cândva
Încrezător
Iubirea mea
Drept mărţişor.
Dar ce păcat
N-ai vrut să-l iei
Şi-atunci l-am dat
... Altei femei.

Mitica Ion

Thanksgiving

Eram şi eu copil odat’

În primul an de şcoalǎ,

Când profesoara a-ntrebat

O chestie…banalǎ:

 

Câte picioare-are un pui ?!...

Dar eu isteţ, nevoie mare,

Ridic mânuţa şi îi spui :

Muulte picioare ! Muuulte are !!!..

 

La masǎ , eram mulţi copii,

Şi-ai mei, cam strânşi la pungǎ,

Dar când puneau pe masǎ pui

Tǎiau doi-trei, s-ajungǎ,

 

Şi asta doar dumineca,

Iar peste sǎptǎmânǎ

Doar din grǎdinǎ se mânca

Şi ce mâncare bunǎ !

 

Cǎ-i mulţumeam lui Dumnezeu

Când ne-aşezam la masǎ

Şi cruce mare ne fǎceam

Pentru belşug în casǎ…

 

Când am crescut şi eu mai mare

Şi luam din prǎvǎlie-un pui,

Avea sǎracu’ multe gheare

Şi capete la fel…nu-ţi spui,

 

Da’ fǎceam ciorbǎ şi mâncare,

Fripturǎ şi…mai ştiu şi eu,

De ajungea la fiecare

Şi-i mulţumeam lui Dumnezeu !...

 

Dar mai apoi, din nou schimbare (!)

Cǎ eu, cu bani în buzunar,

Gǎseam doar capete şi gheare,

Pui erau doar în…dicţionar…

 

Şi-atunci la fel, mǎ închinam

Şi-i mulţumeam lui Dumnezeu,

Pentru ce-aveam şi ce n-aveam,

Cǎci traiul era greu;

 

Dar am rǎmas şi fǎrǎ gheare

Şi-atât de mult le-am cǎutat,

De am ajuns peste hotare

Departe tare de-al meu sat…

 

Dar şi aici, Îi mulţumesc

De ziua Lui, an dupǎ an,

In sǎrbǎtoare Îi jertfesc

Un pui mai mare…de curcan!

               Valeriu Cercel

 

 

Rugăciune

Coboară, Doamne, printre noi
Şi fă calvarul să sfârşească,
Că judecata de apoi
Cui are să-i mai folosească?!

Gheorghe Popescu –Ger

 

Rugăciune

Evlavioasă din născare,
Ea la biserică se-nchină
Şi-aprinde câte-o lumânare
Ca s-o ia dracu... pe vecină!

Valentin Groza

 

Rugăciune

Doamne, dă-ne vin, nu apă,
În guvern doar înţelepţi,
Fă-i mineri pe cei ce sapă
Şi pe restu' fă-ne nemţi!

Valentin Manailescu

 

Rugăciunea de seară

Cu femeia păcătoasă,
Se întâmplă o minune:
Toţi ar duce-o seara-acasă
Spre a-i face-o rugăciune.

Dan Capruciu

 

Rugăciune

Doamne, de soacră mă scapă!
Tot mă rog de-un timp mereu.
Unde dai şi unde crapă!
M-a scăpat de... socru-meu.

Valeria Morosan

 

Rugăciune

Doamne, ţucu-ţi tălpili
Dă toace minunili,
M-aş ruga, mai fă minuni:
Uneşte-i, Doamne, pe români!

Ionel Stoiţ

 

Rugăciune

Parlament, Măria Ta,
Te-am votat, cum bine ştii.
Te implor nu ne lăsa
Fără pâine la copii.

Vasile Iuşan

 

Ruga românului

Doamne, tu ne-ai dat de toate
Şi pentru asta îţi mulţumim.
Ajută-ne dacă se poate,
Să nu muncim.

Vasile Iuşan

 

Ruga unui român

Doame, Tu, ce-mparţi dreptate
Şi iubire ne arăţi,
Fă-mă om cu greutate
Să n-am pic de greutăţi.

Florin Rotaru

 

Rugă

Doamne-ajută-l pe Ilie,
Care mi-a luat nevasta,
Fă ceva să nu-l sfâşie…
Că se-ntoarce iar năpasta!

Constantin Păun

 

Rugă

Ajută-mă, o, Doamne, s-ajung şi eu boier
Cu casă-n Primăverii şi leafă de miner,
Să am relaţii multe, cum are Gigi Kent
Şi-un somn profund întocmai ca cei din Parlament.

Vasile Topliceanu

 

Rugă pentru politicieni

Se ruga un bătrânel:
"Doamne, fă-i un pic mai buni..."
Şi aude-o voce el:
"S-a dus vremea cu... minuni!"

Gabriela Groza

 

Ruga unui român pentru vecinu său

Doamne, dacă nu-ntind coarda,
Pe vecinul de la trei
Fă să nu îl calce Garda,
Ci trenul de Ţăndărei.

Constantin Păun

Unor intelectuali foarte modeşti
Din liceu şi facultate,
Plus cei şapte ani de-acasă,
Unii nu vor să arate
Nici măcar un pic de clasă!
Valeriu Cercel

 

Mare-i grădina ta, Doamne!

Cu omul neşcolit şi prost,

Nu lupt, că n-are niciun rost;

Dar duc o luptă infernală

Cu prostul care are şcoală.

Eugen Albu

 

Logica faptelor

Un comentariu îndrăznesc,

În cazul că mi se permite:

Toţi papagalii reuşesc

Umblând cu ciorile vopsite.

Constantin Iuraşcu

 

Dispută parlamentară

Doi zeloşi parlamentari,

Reciproc se fac “măgari”.

Eu, de faţă, tac chitic:

Nu-i frumos să-i contrazic!

Ion Frenţescu

 

Surprize

Azi la surprize te aştepţi,

Nimic nu are-un logic rost:

E plină ţara de deştepţi,

Dar ei trăiesc extrem de prost!

Dan Căpruciu

 

Scandalagiior din Parlament

... Şi dac-ar fi să-i judecăm

Pe unii “domni” parlamentari,

Cred c-ar fi bine să-i mutăm

Pe undeva prin Ferentari.

Neculai Ionaşcu

 

Unor parlamentari

Cu capete de carte pline,

Venind, în parlament, cu-un plan,

Vorbesc, curent, trei limbi străine,

Şi o română de maidan.

Corneliu Costachescu

 

Unui “intelectual”

Se crede intelectual,

Cu facultăţi de circumstanţă:

Făcut-a două la seral,

Iar pe a treia... la distanţă!

Ion Moraru

 

Prostul

Prostul, ce e drept e drept,

Spun şi îmi asum tot riscul,

Aparent e-un om deştept

Dacă nu-şi deschide pliscul.

Alexandru Clenciu

 

Explicaţie

De ce-au salarii foarte mari

Ai noştri mulţi parlamentari?

Pentru c-aşa se-obşnuieşte...

La ei prostia se plăteşte!

Mircea Micle

 

Unor parlamentari

Cu capete de carte pline,

Venind, în parlament, cu-un plan,

Vorbesc, curent, trei limbi străine,

Şi o română de maidan.

Corneliu Costachescu

 

Speranţe inăbuşite...

Azi in loc de buna stare

Stăm bine la “facturare”,

La impozite şi preţuri

Si la alte mici “dulceţuri”,

Ce se aduna cu carul...

-Ferfeliţa-i buzunarul...

Dar visăm, visăm frumos

Cu buzunarul pe... dos...

Constantin Enescu

 

Se anunţă creşterea impozitelor

Vă rog, lăsaţi-vă de glume

S-a anunţat chiar şi la ştiri,

De azi impozite vor pune

Pe dezbrăcatul din priviri.

Any Dragoianu

 

Lanţul slăbiciunilor

Vine anul cu scadenţa,

Unii impozite nu dau,

Alţii ajutor nu iau

Şi asta face... diferenţa!

David Boia

 

Concluzie

Peste impozite şi alte dări,

Scumpesc şi gazul - cum se-aude;

Atunci când vom mânca răbdări,

Le vom servi mai ieftin... crude!

Ioan Jorz

(George Topârceanu)

Chitanta

Tanta, domnisoara Tanta
E-o duduie foarte sic,
Zvelta, cu ochi mari si negri,
Cap superb, nasucul mic,
Picioruse lungi si durde
Si cand se plimba prin Tei
Toti birjarii o admira:
- Ma, halal de mama ei!

Ce profesie are Tanta?
Uite, n-as putea sa spun;
Nici nu ma intereseaza
Chiar daca o presupun.
Dar cum Tanta-i delicioasa
Si-are maniere fine,
Nici nu vreau sa stiu ce face,
Nici cu ce si nici cu cine.

Ca vecini se mai intampla
Ca sa-i cer un ac sau ata,
Sau imi cere ea o carte
Pana maine dimineata.
O vecinatate draga
Ne-a prins zilele-n catuse
Ca ades intru la Tanta
Fara sa mai bat la use.

Tot asa-ntr-o seara intru
Era iarna grea si ger,
Si-o gasesc in pielea goala
Stand langa calorifer.
Naucit de frumusetea-i
Dau sa ma retrag un pic
Insa Tanta-mi spune:- Intra,
Intra draga, nu-i nimic !

Am intrat si beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
- Pentru ce stai goala, scumpo
Langa acel calorifer?
- Fiinca-a fost proprietarul,
Mi-a raspuns sagalnic Tanta -
Si-uite mi-am platit chiria,
Iar acum, usuc chitanta.

Chitanţa

(parodie după Topârceanu)

Despre domnişoara Tanţa

Nu mai e niciun mister,

Ştim cu toţii cum, nurlia,

Stând lângă calorifer,

Îşi usca, mă rog, chitanţa,

Într-o zi de iarnă grea,

După ce-a plătit chiria,

Goală, cu nimic pe ea…

Şi cum, George o descrie,

“Cap superb, ochi mari, adânci,

Picioruşe lungi şi pline”…

Mi-ar fi dat inima brânci,

Numai că, săracu’, mie,

Gând nu-mi e la nebunii,

Când, la noi în bloc, vecine

Am doar babe naşparlii!

Însă de proprietar…

Că-şi primea natur chiria

De la Tanţa, regulat…

Ce să zic…jos pălăria!

Fin’dcă-mi pare foarte clar:

Dacă el, fără alt scop,

Nicidecum n-a abuzat,

Era, cert…un filantrop!...

De-aia zic…duduia Tanţa,

De trăia astăzi, nurlia,

Mă-ntrebam cuprins de milă,

După ce plătea chiria:

Oare, cât va sta chitanţa,

Ca pe vremuri, la uscat,

Chiriaşă într-o vilă,

Sau apartament de stat?!

Valeriu Cercel

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Epigrame de Toparceanu

Unei dudui

Trec zâmbete pe la ferestre...
Eu stau aici de-o zi întreagă
Şi toţi îmi spun mereu "maestre"
Şi nimenea nu-mi spune "dragă"!...

Lui Demostene Botez

Făcând mereu avocatură,
Cam uiţi să faci literatură,
Rog providenţa să m-asculte:
Să-ţi dea procese cât mai multe!

Unuia care m-a întrerupt la o şezătoare

Pe acel care-ntrerupe,
Aş dori să-l fac atent
Că aici suntem la teatru -
Nu suntem la parlament.

Lunei

Luna nouă, corn de aur,
Scump al nopţilor tezaur,
Subsemnatul - proletar -
N-am nimic în buzunar!

N-o să mai iubesc

"N-o să mai iubesc", zisese
Biata-mi inimă naivă,
Dar văzându-te pe tine,
A căzut în recidivă.

Greu mi-i

Greu mi-i, dragă, fără tine
Şi te chem de-atâtea ori -
Nu din zori şi până-n sară,
Ci din sară până-n zori...

Unui doctor

Amândoi avem talentul
Să ucidem biata lume.
Eu cu stihuri şi cu glume,
Dumneata... cu tratamentul!

Muze

N-are rost să o mai scald,
Nici să mint nu-i manieră;
Eu prefer muza la cald,
Păstorel la frapieră!

Umorului

Umorul e un gen uşor,
Să-i dăm mai multă greutate:
Lui, calitatea de umor,
Nouă, umor de calitate.

Gastronomică

În literatură,
Când vorbim de burtă,
Eu sunt prăjitură,
Păstorel e turtă.

Secretul îmbogăţirii rapide

 

De zeci, de sute, mii de ani,

Se vrea rǎspuns la o-ntrebare:

Cinstit, corect, un sac de bani,

Cum poţi sǎ faci fǎrǎ sudoare?

Cel mai uşor, cum unii zic,

Ar fi sǎ-i faci cu o maşinǎ(!?)

Permiteţi-mi sǎ-i contrazic:

De-i manualǎ, te leşinǎ ;

Alţii gândesc, mai slabi de mulǎ,

Cǎ poţi sǎ-i iei cu-n revolver….

Nici asta nu e o formulǎ

Pentru un om de caracter,

Atuncea cum? V-o spun chiar eu!

Sunt om cu ani de experienţǎ,

Secretu-l vând, numai pe-un leu,

(E chestie de concurenţǎ)

Poftiţi la mine la biro’!

Este doar la doi paşi de garǎ,

V-aştept oricând, fǎrǎ mişto,

Chiar personal, în colţ afarǎ,

Sǎ vǎ ajut, io sunt decis,

Şi nu primesc bani de hârtie,

Ca semn, sǎ mǎ gǎsiţi precis:

În faţǎ am…o pǎlǎrie.

         Valeriu Cercel

 

 

Banul

Banul, spune-o zicătoare,

Dupa felul cum e scos,

Ori miroase a sudoare,

Ori e fără de miros.

       Ştefan Tropcea

 

Uneia

Având picioarele divine

Şi trup frumos, dar minte slabă,

Ea nu cunoaşte limbi străine,

Dar se descurcă la arabă.

      Cornel Sofronie

 

Cugetare

Sunt şi-ntre viermi, în viaţă,

Deosebiri de clase:

Sunt viermi ce fac doar greaţă,

Şi viermi ce fac matase!

     George Ranetti

 

Hoţul şi bancherul

-Banii, că-mi descarc pistolul!

Strigă hoţul înarmat;

Iar bancherul uşurat:

-Ptiu! Credeam că e controlul!

     Vasile Plăcintă

 

Ţara noastră

Avem o ţară ca-n poveşti,

Vestită-n toată omenirea,

Cu capitala-n Bucureşti

Şi capitalul…nicăirea!

      Ion Moraru

 

Economie de piaţă

Pricepuţii fac de zor,

În întreaga săptămână,

Şi afacer “pe picior”,

Şi vânzare “pe sub mână”!

     Gheorghe Ispăşoiu

 

 

Romanian democracy

 

După lupte seculare

De vreo douaştrei de ani,

Ne gândim iar schimbare

Să dăm boală în duşmani,

 

Fi’n’că ea, democraţia,

Să nu fie cu bănat,

Singura-i în România

Ce lucrează minunat,

 

Nu-i industrie, tractoare,

Pe tarla nu vezi doi chiori,

Însă, când e la votare,

Am vota şi de cinci ori,

 

Stăm la coadă şi visăm,

Chiar de-i lungă de o milă,

Aşteptând să apăsăm

Adorabila ştampilă…

 

Dar, cum toate sunt pe dos,

Nu votam unul dotat,

Ci, din contră, să dăm jos

Oponentul candidat ,

 

Fi’n’că astfel funcţionează

Pe la noi prin România,

Şi arată că lucrează

Minunat democraţia !

 

Ce promite, ce ne minte,

Că-i corupt sau c-a furat (!?)

Important e-un preşedinte

Bun apoi de suspendat,

 

Vin ai noştri, pleac-ai noştri,

Din greşeală în greşeală,

Vom vota iarăşi cu “foştii”,

Spre victoria finală !

 

Valeriu Cercel

 

 

 

Lovitură de STAT ?

 

Despre-această lovitură
Ce-am primit-o sub centură
Spun că nu mai e de STAT,
Mai degrabă-i de PLECAT.

Sorin Olariu

 

 

Lui Crin Antonescu

 

Crin ar vrea el preşedinte,
Aş putea chiar să-l susţin.
Nici nu fură, nici nu minte,
Însă asta-i... cam puţin.

Vasile Iuşan

 

 

Adevăr electoral

 

Oponenţii-au declarat
Despre Ponta, cu mânie :
Furtul unui doctorat
Este o piraterie !

Valeriu Cercel

 

 

Noului prim ministru

 

Nu-i vapor ca submarinul
Şi nici floare cum e Crinul;
Nu e nici măcar Minolta
Xerox bun cum este Ponta!...

George Budoi

 

Lui Antonescu al II-lea

 

Aflând c-a ales divanul
Pe-al său tiz ca şef de stat,
Mareşalu-a ordonat:
- Românaşi, treceţi oceanul!

Dumitru Cioacă

 

Noul guvern

 

Românul, frate cu bradul,
A trăit la maxim iadul,
Dar de azi noul guvern
Va face din iad infern.

Girel Barbu

 

Între Base şi Crin

 

Mă gândesc la amândoi,
Scărpinându-mă la bilă :
Unu-a râs mereu de noi
Şi cu ăsta-mi plâng de milă !

Valeriu Cercel

 

Opţiune neelectorală

 

Prefer să ţin o lună post
Cu apă, că mai mult rămâne,
Decât la capul unui prost
Să cânt "Deşteaptă-te, române!"

Ion Bencei

Plagiat

 

Căţeluş cu păru’ creţ

Fură raţa din coteţ,

El se jură că nu fură

Ca dulăii buni de gură,

Nu cum latră ăia proşti

Ce n-au şcoală de la foşti,

Posedând, că-i modă-n stat,

La ciordit, un doctorat,

Cum e lupta pe ciolan,

O potaie, din alt clan,

L-a turnat, impertinent,

La ziare-n occident,

Pentru-o măgărie crasă,

Cum fac boii fără clasă,

Ori viţeii de la bac

Ce-au fost prinşi cu mâţa-n sac,

Copiind, neinspirat,

Teza lui de doctorat,

După o lucrare, chiar,

Demnă de un găinar,

Ce-a facut-o, jur, să mor,

Zdreanţă, tot un amator,

Când ciordi, bătu-l-ar vina,

Oul şi-a lăsat găina !...

 

Dar problema, ştiinţific,

Are-un caracter politic,

Fi’ndcă, cine puii mei,

Dintre javre şi căţei,

Pentru-n os de ros la stat,

Tre’ să aibe-un doctorat ?!

Iar apoi, este urgie !

Am ajuns de băcănie !

S-a aflat, peste hotare,

C-avem şi plagiatoare,

Chiar mai ieri, pe cinstea mea,

Au mai prins înc-o căţea,

Care ar fi copiat,

Însă…nu e plagiat,

Fi’ndcă ea, pici jos de râs,

Ţine, nene, coada sus,

Arătând că-ntre proptele,

Are două ghilimele

Şi, nicicum lucrarea sa,

Nu se poate contesta !

 

Căţeluş cu păr buclat,

Nu-nţeleg şi sunt mirat :

Ăstora emancipaţi,

Cum vor ei a fi cotaţi

Mari, iluştri, ori savanţi,

În schimb, nişte figuranţi,

Ce ştiu Terra cu un pol,

De pe “goagăle”, parol,

Dar nu ştiu, grozav mister (!)

Să uzeze-un revolver,

De vor diplome, ţidule,

Arătând că ar fi scule…

Sau, mă rog, vor doctorate,

Fără bacalaureate…

Decât să mai copieze

Şi să-i purice la teze,

Să le dea la toţi odat’,

Diplome de…plagiat !

      Valeriu Cercel

 

 

 

Intelectualitate

 

Ţara-i plină de directori,
De universitari şi doctori,
De te-ntrebi normal, fireşte,
La noi... cine mai munceşte?...

     Constantin Enescu

 

Însuşiri de baroni

 

Fiinţe prea ambiţioase,
Ce luptă cu tenacitate,
Şi cum au prea puţine clase,
Le-au completat cu doctorate.

     Constantin Iuraşcu

 

Unui pedant

 

S-a pornit, spre-a ne convinge,
Zeci de diplome s-arate,
Încât nu mai poţi distinge
"Doctorul" din doctorate!

     Aurelian Păunescu

 

Vestigii dictatoriale

 

Eu nu am două doctorate,
Posed doar ceauşismele.
Nevasta mi se vâră-n toate
De-o să-i cârpesc ei... cizmele!

      Sever Purcia

 

Soacra despre ginere

 

Se crede zmeu, dar n-are bani,
Frumos nu e, maşină n-are
Şi-a mai pierdut şi patru ani
Cu studii universitare.

      Geo Olteanu

 

Lui Ponta

 

Desigur că m-aş bucura
Ca orice politician
Să fie-n stare-a copia…
Modelul nord-american.

     Sorin Olariu


Culmea plagiatului

 

Cel mai mare plagiat,
Care a-ntrecut măsura,
A fost când s-a copiat
Inclusiv şi semnătura.

     Valeriu Cercel

 

 

Cadou de Father’s Day

Ca-n orice an, de Father’s Day,

Stresat de muncă, sictirit,

Îmi fac cadou copiii mei,

Ca să mă vadă fericit,

O săptămână pe-undeva,

Prin Cuba, Mexic, Salvador,

Cu tot inclus, şi-ncă ceva,

Plătită cu dolarii lor;

Mai mult de-atat nici c-aş dori,

O săptămână singurel

Îmi fac de cap noapte şi zi,

Să-mi mai revin şi io niţel,

Fi’ndcă acas’ nu pot fuma,

Şi, să mă ierte Dumnezeu !

Nici bere nu pot consuma

Cât poate duce muşchiul meu,

Şi-aş mai uita, v-o spun cinstit,

(Dar meciuri…toate le-aş vedea !)

De fiţe, nazuri, cicălit,

Din partea lu’ nevastă-mea,

Însă, băftos, copiii mei

Îmi dau, să-i facă şi-n necaz,

De câte ori e Father’s Day,

O săptămână de extaz,

Aşa că…anul ăsta, ei

Au hotărât de-acord comun,

(Fiind deja un obicei)

S-o ia pe mă-sa la Cancun.

Valeriu Cercel

De ziua mea

Mi-au urat, mi-au semănat,
Mi-au zis să trăiesc mereu
Însă, după ce-au plecat,
Mi-au zis şi de... Dumnezeu.

Ion Romanescu

Rugă, de ziua mea

Doamne, nu-ţi cer nici un ban,
Că-s de acuma în etate,
Dă-mi din anii care-i am,
Măcar prima jumătate.

Nicolae Dărăbanţ

De ziua mea

Peste tot de lume geme,
Casa-mi e ne-ncăpătoare,
Oaspeţii-s cu damigene
Să le umple la plecare.

Nicolae Ghinea

Strigătură modernă

Toate mamele din sat
În Italia-au plecat,
Iar copiii, nu-i secret,
Sunt, cu taţii, la… bufet.

Ion Cuzuioc

Naştere cu întrebare

Cu "regrete" în travaliu,
Se gândea... la un detaliu,
Nu că e băiat sau fată...
Pe cine... să pună tată?

Constantin Enescu

Lui nea Iancu Caragiale

 

Chiar dacă anii trec agale

Şi-n raiuri ochii şi-a închis,

La fel şi azi, prin ce a scris,

E viu nea Iancu Caragiale ;

 

Îl regăsim în mod burlesc,

Cu-acelaşi zâmbet ceas de ceas,

“La Moşi”,”La poştă”, la taifas,

Unde-i “Boborul” românesc,

 

În vreo “Fifină” , “Marghioală”,

Sau în vreun Rică, Pristanda,

La vreo “Pastramă trufanda”

De pe “La hanul lui Mânjeoală”,

 

În cei de-şi vând, simandicoşi,

Un Farfuridi, orator,

Un Dandanache, luptător,

“Parlamentarele gogoşi”,

 

În “mizerabili”, “moftangii”,

“Bampiri, corupţi, bibici, mişei”

Împiedicându-ne de ei

Aproape-n fiecare zi…

 

Şi-apoi, “rezon !”, aproape toţi

Ce-avem “famelie” o ştim,

Un “Domnul Goe”-l regăsim

Printre copii, printre nepoţi !

 

Iar când vedem, nu e bizar,

Ca-n Franţa, Anglia, faliţi

Cu vile, bani şi…nemunciţi,

C-ar fi ceva…”curat murdar” !...

 

Dar venerabilu-i etern

Şi “admirabil” şi “sublim”,

Cu-o vorbă ce-o tot auzim :

De unde bani ? De la guvern !...

 

Si chiar de a umblat haihui,

La Haimanale fi’nd născut !

Jupânu’ Iancu, din trecut,

A fost şi e la locul lui,

 

Că de-aia azi mă-ntreb şi-oftez,

Privind ce fac “mişeii”-n stat,

Şi nu-s, nici vorbă, turmentat !

Cu cine oare-am să votez ?!

 

Valeriu Cercel

 

Scrisoare pierdută

 

Şi Caţavenci şi Tipăteşti
Apar mereu pe-a vieţii cale;
Păcat că nu mai întâlneşti
Şi un Caragiale!

Mircea I, Quintus

 

I.L. Caragiale

 

A dojană şi-a mirare
Ne priveşte permanent,
Că eroii din "Scrisoare"
Au ajuns în Parlament!

George Zarafu

 

Lui Nenea Iancu

 

Când preţurile cresc să ne sugrume
Îmi vine, după ce mă-nchin,
Să părăsesc această lume
Plecând, ca tine, la Berlin!

Vasile Blidaru

 

Drame casnice

 

De când m-am însurat, e jale,
Că zilnic soacra şi nevasta,
Îl joacă ades pe Caragiale
În drama casnică..."Năpasta"!

Viorel Frîncu

 

Eroi şi... eroi

 

Pe-acest pământ ştiut de noi,
Avem adevăraţi Eroi.
Dar uneori ne ies în cale
Mulţi descendenţi... din Caragiale!

Virgil Petcu

 

Caragiale nemuritor

 

Nu-l putem lăsa uitării
Printre pulbere de stele,
Cât există-n fruntea ţării
Moftangii, hoţi şi lichele.

Nicolae Ghinea

 

 

 

 

 

 

 

Halloween

 

Nu e o exagerare,

Dar să ştiţi, n-am apucat,

De când eu am emigrat

În Canada asta mare,

Să fiu, nene, speriat ;

 

Cât ar vrea ei, zi de zi,

Ca să bage groaza-n mine,

Cu prostii de-astea nu ţine…

Prin ziare, la TV,

Nu mă dau măcar pe vine…

 

Nici de-aş auzi vreodat’

Că un terorist, o mie,

Într-o clipă de mânie

Ar fi volatilizat…

Păru-mi stă lins pe chelie,

 

Ori, de pică vreo cometă

Pe-undeva prin Caucaz,

Sau vreo babă (ştiu un caz,

Însă după bicicletă)

Zău că…mi-ar produce haz…                         

 

Chiar mai şi sărbătorim

Halloweenul, cu bomboane (!)

Îi servesc, fără tromboane,

Să mă simt ca-n ţintirim,

Dar nu-mi dau măcar frisoane,

 

Deghizaţi în orişice,

Puradei să mă-nfioare,

Lei, gorile, târâtoare,

Însă, chestiunea e

Că eu ştiu ce-i teroare,

 

Fi’n’că eu, în ţara mea,

Când făceam câte-o trăsnaie,

Făr’ să iau măcar bătaie,

Mama, frate, mă îngrozea

De-o simţeam şi-n măruntaie,

 

M-alerga, lua şi-un par,

O-auzeam din pod, săracu’,

Suduind, roşind spanacu’ :

Vine tac-tu-acas’   disear’

Şi-ai să-l vezi atunci pe dracu’ !

 

Valeriu Cercel

 

 

Dracul şi moda
Când o tipă-i mult prea goală,
Spre a fi mai eficace,
Dracul n-o aruncă-n smoală,
Ci o pune să se-mbrace.

Victor Macarevici

 

Groapa

E locul sfânt spre care pleci,

De unde nu mai ieşi în veci

Şi unde Dumnezeu Prea Sfântul

Te face una cu pământul !

Virgil Petcu

 

Infern
Ca să definesc Infernul,
N-am cuvinte, dar vă spun:
Cred că nu-i un lucru bun
Fi’ndcă l-a făcut Guvernul.

Ioan Iovuţă

 

Moartea e fricoasă
Oricare omului i-i rasa
Şi-oricât e moartea de păgână,
Îl ocoleşte cea cu coasa
Pe cel ce are-o sapă-n mână!

Gheorghe Bâlici

 

Tragedia

Cuvinte mari, fantome stranii,
Eroi ce ţin pe palme cranii
Şi morţi ce nu mai prididesc...
(Doar spectatorii mai trăiesc!)

Sorin Beiu

Eterna criză

 

De când cu criza asta, dus de gâduri,

Mi-am amintit de-o chestie mai veche

Citită-n cartea vieţii printre rânduri,

Şi nu că aş fi eu într-o ureche

Dar omul, din a’ vremilor adâncuri

A fost afacerist fără pereche :

 

Aşa cum vezi pe-atâţi prin cartier,

Adam umbla prin Eden, fără rost,

La fel de sictirit şi de mizer,

Vorbind de unul singur ca un prost,

Când dintr-o dat’ se-aprinse-ntregul cer :

-De ce eşti, fiul Meu, aşa anost ?!

 

-Păi cum să nu fiu Brč, ce pana mea !

Sunt cuc şi nu găsesc nimic de leac,

Măcar o păsărică, bună, rea,

Să am, chiar de e criză, ce să fac,

Şi mă-nfior că pân’ ‘oi da de ea

Va rugini şi frunza pe arac…

 

-Ei bine, fiul Meu, M-am conformat,

Însă cum e tot marketul închis,

Că, biznis, noi nu facem în sabat,

Îţi voi crea o soaţă ca de vis,

De n-am să fiu o dată înjurat

C-ai să te simţi ca-n cer, nu-n paradis :

 

Îţi va găti de patru ori pe zi

Cât de bengoase pofte ai avea,

Îţi va spăla şi-apoi va netezi

Când ţoale vei începe a purta,

Iară în nopţi, când vei avea copii,

Nici pomeneală că te va scula,

 

Nu ai să şti ce-i ăla…cicălit,

Iar la scandal, cum sari necontrolat,

Va recunoaşte prima c-a greşit,

Şi te va răsplăti oricând în pat

Fără a scârţâi, ţi-o spun cinstit,

Chiar de-ţi vei bea salariu’ prin sat…

 

Ciuli Adam urechea suspicios…

Nu-i prea ardea s-ajungă tras în piept

Plătind pe ea să-l usture la os…

Dar îl tenta aşa un bun gheşeft

Chiar de n-avea piţule de prisos,

Iar pe daibogi…nu exista concept (!)

 

-Bătrâne, mi-ai deschis un orizont,

Dar hai să ne-nţelegem, ca-n Obor,

Că şarpele, nici vorbă să-mi dea cont,

Cam cât îmi ceri pe ea ? că n-am un chior…

-Cum azi avem şi “sale”, başca discount,

Îţi iau…doar o mânuţă şi-un picior…

 

-Păi de-i aşa, m-ai dat pe omoplat !

Tu care-nvârţi în lume-atâtea roţi,

O coastă, nu-ntreagă, Ţi-aş fi dat,

Şi cu dobânzi, de-ar fi ca să socoţi…..

-O.K. ! zise El scurt, s-a aranjat !

Şi-apoi, ce a urmat o ştim cu toţi…

                    Valeriu Cercel

 

Geneză

 

“El a creat-o din nimic,

Făcând pe-Adam, iar dup-aceea

L-am ajutat şi eu un pic…”

Zicea un drac, privind femeia.

Pavel Bucşă

 

Evei

 

Cum că Eva fu cinstită

Nu e lucru de mirat,

Căci Adam, pe vremea-aceea

Era singurul bărbat !

C. Brăiesku

 

Celibatar convins

 

Mai bine nensurat rămân

Decât să lupt ca un păgân :

Amanta, ca să nu mă toarne,

Ori soaţa, să nu-mi pună coarne !

Mihai Cosma

 

Nostalgie

 

În seri târzii, la braţ, pe-alei

Noi ne-am plimbat sub plopi şi tei

Şi am fi mers la nesfârşit

De nu ne-am fi căsătorit.

Mircea Dinescu

 

Din cioburi de iubire

 

Este câte-o căsnicie

Unde gândul pleacă-n zbor,

El la fosta lui soţie,

Ea la soţul viitor.

Olimpiu Radu

 

Haz de necaz

 

De s-ar vinde-n târg necazul

La un preţ, plus TVA,

Primii, ăi de freacă prazul

N-ar da, chioară, o para,

 

Alţii, de se fac la stat

C-ar munci, minţiţi cu bani,

Nu ar da, fi’nd motivat,

Pe necaz doi gologani,

 

Iar care-s milionari,

Cât de tari ar fi în drug,

Poate-ar scoate ei biştari

La mirosul de belciug,

 

Că…săracu’ de necaz

Gratis ce mai e în sat (!)

De-a ajuns, şi facem haz,

Singurul neimpozat,

 

Dar şi când li s-or scula

Guvernanţilor, că-s hoţi,

Pe necaz taxe să ia,

Vom muri…de râs cu toţi !

 

Valeriu Cercel

 

Unui ilicit

 

Micul rest, cinci, zece bani,

Ce i l-au lăsat de milă,

I-au adus în zece ani

Restul ce-i lipsea din vilă !

Pompiliu Ghinescu

 

Soluţie

Făcând o amplă analiză,
Specialişti din România
Susţin că vom scăpa de criză,
Când vom impozita... prostia.

Ruse Ion

 

Taxa de înmatriculare

Eu parcă văd că fără veste,
Ne fac cei mari o bucurie;
Punând o taxă pe neveste
La cea de-a doua... căsnicie.

Ruse Ion

 

Legea caselor de toleranţă

 

Legea de-o intra-n vigoare,

Alt impozit e de muls.

Punem fetelor contoare

Şi o taxă "per impuls!".

Mihai Sălcuţan

 

Despre taxe

 

Cât de tari au fost românii,
Biruri grele au plătit,
Însă cum sunt azi stăpânii,
Nimeni nu i-a biruit !
Valeriu Cercel

 

 

Mândrie românească

Io v-o spun a doua oară
Ca să mă-nţelegeţi toţi :
Ţara care n-are hoţi,
E cea mai săracă ţară !

Valeriu cercel

 

 

Celor ce vor să fie epigramişti

De vrei să scrii o epigramă,

Să nu te foloseşti de lamă,

De bisturiu, nici chiar de brici !

Ci smulge-un ţep de la arici !

Ovidiu Creangă

 

Românul are şapte vieţi

Românul are şapte vieţi,

Trăind de azi pe mâine…

Iar ghinionu-i, cum vedeţi,

Că toate sunt de câine !

Sorin Olariu

 

Repatriere

Cum am pus picioru-n ţară,
Bucurie de nespus !
Un puhoi m-a luat pe sus,
Ce tocmai pleca afară !

Valeriu Cercel

Coasta  lui  Adam

 

Când  ai  fǎcut  femeia  Doamne,                        

Ţi-a  trebuit un  pic  de  os,                                    

Şi-n  jurul  lui, divin  Pǎrinte,                             

Ai  pus  ce-n  Rai  e mai  frumos;                         

                                                                                

Dar  pentru  o  aşa  minune,                               

Ai  vrut  ca  osul  cu  pricina                                 

De la  Adam  să-l  iei, anume,

Ca amândoi  sǎ  fie  una,                                         

                                                                                

Şi-atunci, cu  multǎ-nţelepciune,                          

(Nimic  nu  faci  întâmplǎtor)                                

Tu  ai  gândit  cǎ  ar  fi  bine

Sǎ  nu  iei  os  de  la  picior,                                   

                                                                                 

Cǎ  se  putea  cumva  ca  Eva,                                 

Prima  femeie, cea  dintâi,                                       

Sǎ-l  ţinǎ  pe  Adam  sǎracu’                                  

Întreaga  viaţǎ, sub  cǎlcâi,

 

Iar  de  la  cap, feri-ne-ar  sfinţii !                           

Nu  ai  luat  os  ca  nu  cumva,                                    

Sǎ-nceapǎ  dupǎ  ziua  nunţii

Pe  bietu-Adam a-l  domina,

 

Aşa  cǎ  ai  gǎsit  cǎ-i  bine,

De  la  mijloc  sǎ-l  iei, ca  ea,

Egalǎ  cu  Adam  sǎ  fie

Pe-acest  Pǎmânt, de-a  pururea,

 

Şi  de  sub  braţ, (sǎ  luǎm  aminte !)

Ca  ea  sǎ  fie  protejatǎ,

De  lângǎ  inima-i  fierbinte,

Pe  veci iubitǎ şi-adoratǎ.

 

…………………………….

 

Trecut-au  ani şi-a  fost  sǎ  fie

Un  înţelept, şi  el  tot  om,

Ce-a  demonstrat  cu…..gǎlǎgie,

Cǎ  noi,

Am  fi  

Picaţi

Din  pom (!?)…

 

C-o  fi  aşa , doar  Domnu’  ştie (!)

Dar  sânt  Adami  cu pumnul  tare,

Care  cu  multǎ bǎrbǎţie

Îşi  calcǎ  Evele-n  picioare

 

Şi nu e o coincidenţǎ,

Căci doar privind ce facem  noi

Apare-aceastǎ  diferenţǎ

Între  divin…

Şi  maimuţoi.

 

Valeriu Cercel

 

 

Femeia

 

“Femeia-i sfântă, ne dă zile”

Grăieşte-o cugetare-adâncă,

Dar cu-nţelesuri mai subtile :

Ne dă, dar ni şi le mănâncă !

Corneliu Popp

 

Femeia guralivă

 

Tabloul ei când l-a expus,

Atât de bine reprodus,

Au exclamat cu toţi, fireşte :

-Grozav portret, parcă vorbeşte !

Victor Hâlmu

 

Paternitate

 

Având un frate blond ca spicul,

Leit mămica şi tăticul,

Cel mic, cu faţa tuciurie,

Al cui o fi, Alah mai ştie !

Vasile Vajoga

 

Femeia

 

Blândă, dar şi fără frică,

Pusă-adeseori pe sfadă,

Scoate gheare de pisică,

Dacă rişti s-o calci pe coadă !

Nicolae N.

 

Femeia, eterna poveste

 

Femeia-n lumea noastră este

Enigmă pentru cei mai mulţi,

Ea are-o singură poveste…

Povestitorii sunt mai mulţi.

N. Bunduri

Clubul “Frunză de arţar”

Am sperat, dar în zadar

S-ajung şi eu legendar,

N-am talent şi n-am nici har,

Dar creai “Frunza de-arţar”

Ovidiu Creangă

 

Clubul “Frunză de arţar”

Chiar de frunza de arţar

Toamna cade şi se pierde,

Clubul nostru, legendar,

A rămas tot…foaie verde !

Valeriu Cercel

 

Clubul “Frunză de arţar”

Citind "Frunza de arţar",

Unii râd, le e pe plac.

Cei loviţi în cap cu-un par,

Zic că "Frunza-i în copac".

Elena Buică

 

Confuzie botanică…

La noi în Clubul „Frunza de Arțar”

Sunt câțiva ce „trag tare” din peniță,

Dar după un nărav majoritar,

Ne-ar defini mai clar... „Frunza de viță” !

Dorin Gînscă

 

Epigramiştilor clubului

“Frunză de arţar”

Ei beau, mănâncă,-s ghiftuiţi,

Delicatese - un morman,

Şi nouă ne trimit – ghiciţi !

“Un zâmbet de peste ocean”

Valerian Lică

Dr. Tudor Iorgovan
Chirurgie dentara, Implantologie, Tratamente estetice.
6 Lawton Blvd. Suite 201
Toronto
Tel: 416 975-0606
www. lawtondental.ca

 

Acupunctura si Clinica

de Plante Medicinale


Masaj chinezesc efectuat de Registered Masaj Therapist

O terapie milenara pentru bolile actuale. 
Noi utilizam ace de unica folosinta si formule de plante garantate
Specializati in: - Dureri si arsuri - Probleme barbatesti - Infertilitate - Slabiciune - Artrite si Tendonite - Depresiune si Panica - Boli de inima si Infarcturi - Dependenta de tigari si alcool - Boli de Piele - Dereglari Menstruale
- Alergii - Insomnii - Prostata - Pierderea Parului - Pierdere in Greutate - Dureri de Cap si Migrene  

Specialisti cu experienta de zeci de ani pe care va puteti baza!

Amelioreaza durerile si mancarimile instantaneu inca de la primul tratament

Dr. XiYan Cao C.M.D. Ac. Prof
Dr. YangJi Cao T.C.M.D. Loc.

PENTRU PROGRAMARI SUNATI LA:

416 733-7660
Medical Office: 
147 Finch Ave W
Toronto, ON

Dr. Anca Jivan
Stomatologie generala pentru adulti si copii. Oferim intreaga gama de servicii dentare.
- diagnostic si tratament complet - plombe culoarea dintilor - albirea dintilor - inlays, fatete, coroane si punti estetice (inclusiv pe implanturi) - tratament orthodontic - tratamente de canal s.a. Urgente si pacientii noi sunt bineveniti. 
Sunati pentru programare.
Adresa: 90 Eglinton Ave. East, Unit #106, Toronto ON M4P 2Y3
Tel: 416 225-4949
www.drajivan.ca
Email: info@drajivan.ca

De ziua taţilor

 

Făcutu-s-a o constatare,

Că de la Eva, fi’nd umile,

A dat, la mame, Domnul, zile

Ce n-a avut nici tata mare,

 

De-au hotărât ei, democraţii,

Acum un centenar, exact,

Semnând atunci chiar şi un act,

Să aibe-o zi pe an şi taţii,

 

O zi când pot avea şi ei,

Iar soaţele se fac că plouă,

Un păhărel în plus, sau două,

Aşa cum au de obicei,

 

O zi când, fără nicio teamă,

La ei în casă pot vorbi

Despre dureri, sau ce-ar dori,

Crezând că sunt băgaţi în seamă,

 

Şi-apoi, cu multă bucurie

Le vin copiii în alai,

Sperând, la taţi, nişte mălai,

Cum fac, de fel, la ananghie,

 

Si numai cu voia femeii,

În capul mesei, celebraţi,

Se simt şi ei că sunt bărbaţi,

Că tortu-l stinge…nepoţeii…

 

O zi, când poate să învingă

În Africa de Sud, Olanda,

Şi nu are, telecomanda,

Nici soacra voie s-o atingă,

 

E-o zi de neuitat, se ştie,

Realizând, pe-al vieţii drum,

Că fără ei n-ar sta nicicum

Nevestele-n bucătărie,

 

E-o zi când sunt satisfăcuţi,

Şi dacă nu în special,

Sunt, cel puţin, în mod legal

Ca taţi, şi ei, recunoscuţi.

 

Valeriu Cercel

 

 

Unui tată

 

Cu diverse epitete
Îţi admonestezi soţia,
Astfel puştiul, pe-ndelete,
A-nvăţat zoologia.

Vasile Popa

 

Incompatibilitate

 

Mult mă mai nedumireşte
Zodiacul, bunăoară:
Cum un tată care-i Peşte
Are fiica o Fecioară?

Ionel Andraşoni

 

De primăvară

 

În parcul cea-nverzit acum,
Nu voi mai merge niciodată,
Că se opresc copiii-n drum
Şi toţi mă strigă... tată...

Radu Ionescu

 

Străbunii noştri

 

Aflu, la sfârşit de an,
Că în biata Românie,
Tată ni-i Băse Traian,
Mama-ar fi... Sfânta Prostie!

Sever Purcia

 

Încurcătură

 

Domnişoara cu fustiţă
A născut ieri o fetiţă.
Acum umblă disperată
Să-i găsească şi un tată.

Dumitru Tabor

 

La maternitate

 

-Ce-aţi dori, băiat sau fată?
Zisă sora, grijulie.
-Mi-e indiferent, ca tată,
Numai negru să nu fie.

Grigore Nedelcu

 

Să definim lucrurile

 

Problema asta cere-o precizare
Şi nu din manuale sau broşuri:
Limba maternă-i de comunicare
Iar cea paternă, de înjurături.

Constantin Iuraşcu

 

Unui tătic conştiincios

 

Ca tată, timpul ţi-l dedici
Şi celor mici, de bună seamă,
Şi e normal să le mai zici,
Din când în când, ceva de mamă!

Mihai Moleşag