HOME   FAPTU' DIVERS 


VANZARI Si CUMPARARI de LOCUINTE

Mihaela Nitescu

Agent imobiliar

Tel: (416) 816 – 0698
Email: mnitescu@trebnet.com

EXPERIENTA -  PROFESIONALISM
Royal LePage - 
President's Gold Award Winner

Dr. Mariana Borsatti
- dentist - 
Mario Borsatti
- Denturist, specialist in proteze dentare. Laborator propriu - Oferim servicii dentare complete.  Programare necesara. Plata direct prin asifurare - unde este posibil. Urgente si pacienti noi sunt bineveniti.

Program de luni pana vineri 
de la 10 am la 8 pm.

Adresa: 14-16 Finch Ave. West, Toronto (la statia de metrou Finch)

Tel: 416 221-9886

Bucureşti - Cunoaşterea ştiinţifică se diversifică continuu. Zi de zi pe fluxurile de ştiri ajung informaţii cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers şi spaţiul cosmic, despre Pământ şi biosferă, despre istorie şi arheologie sau despre mediu. Prezentăm o selecţie a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare ştiinţifică anunţate în cursul lunii mai.

Spaţiu
* Spaţiul dintre planeta Saturn şi inelele sale pare să fie ''relativ lipsit de praf'', a anunţat NASA la 1 mai. Surprinzătoarea descoperire vine în urma datelor colectate de sonda Cassini care a făcut prima ''imersiune'' între Saturn şi inelele sale. Acest lucru ar putea fi o veste bună pentru Cassini permiţându-i sondei să efectueze următoare 21 de ''imersiuni'' fără a mai utiliza antena sa în formă de disc pentru a se apăra de particulele de praf, având în vedere că folosirea antenei ca scut contra particulelor de praf a dus la pierderea contactului cu sonda Cassini în timpul traversării primului inel. Sonda Cassini, lansată în 1997, orbitează în jurul Saturn din 2004. Ea este programată să facă prima imersiune în atmosfera acestei planete în luna septembrie, încheindu-şi astfel misiunea.

* Sonda spaţială Juno, care orbitează planeta Jupiter din luna iulie 2016, a detectat uragane uriaşe la polii acesteia şi a cules date fără precedent despre atmosfera şi interiorul celei mai mari planete din Sistemul Solar. NASA a publicat la 22 mai în revista Science primele două studii efectuate pornind de la datele primite de la sonda de 3,6 tone în timpul primei sale apropieri de Jupiter pentru a încerca să-i afle misterele. Orbita eliptică a lui Juno a permis oamenilor de ştiinţă să facă observaţii cu totul noi. Sonda a putut astfel să survoleze polii lui Jupiter şi s-a apropiat la mai puţin de 5.000 de kilometri de straturile atmosferice superioare ale planetei.

* Procrearea în spaţiul cosmic ar putea fi posibilă în viitor, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă japonezi care a obţinut pui de şoareci sănătoşi din spermă congelată şi stocată timp de nouă luni pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Potrivit oamenilor de ştiinţă al căror studiu a fost publicat la 22 mai în jurnalul ''Proceedings of the National Academy of Sciences'' (PNAS), aceste rezultate ar putea avea implicaţii importante pentru înfiinţarea unor ''posibile'' colonii umane în spaţiu. Aceasta este prima dată când un astfel de experiment este realizat pe mamifere, a declarat profesorul Teruhiko Wakayama, biolog la Universitatea din Yamanashi din Kofu, Japonia, care a condus această lucrare.


Ştiinţă&Tehnologie
* Un atac cibernetic denumit ''WannaCry'', de tip ransomware, de o amploare fără precedent la scară mondială, a fost lansat şi s-a propagat din 12 mai, afectând zeci de mii de computere din locuinţe, sedii de firme şi agenţii guvernamentale, în acestea infiltrându-se programe maliţioase (malware) care au criptat şi blocat accesul la conţinut până când utilizatorii au fost dispuşi să plătească între 300 şi 600 de dolari în monedă virtuală bitcoin pentru a le fi redat controlul asupra fişierelor. Circa 150 de ţări se pare că ar fi fost afectate, iar propagarea acestui atac a fost limitată de un cercetător britanic în domeniul securităţii cibernetice care a găsit un aşa-numit întrerupător pentru dezactivare.

* Hewlett Packard Enterprise (HPE) a prezentat la 16 mai prototipul unui nou computer despre care se spune că ar putea face faţă celui mai ridicat flux de date dintre toate sistemele similare din lume. Prototipul conţine o memorie de 160 TB şi este capabil să gestioneze de cinci ori mai multă informaţie decât cea conţinută de toate cărţile existente în Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, potrivit companiei cu sediul în Palo Alto, California. Acesta este cel mai recent prototip al proiectului de cercetare intitulat 'The Machine', dezvoltat de HPE, prin care se intenţionează crearea unor computere super rapide, al căror concept este centrat pe memorie. În prezent, interacţiunea dintre procesoare, spaţiul de stocare şi memorie poate încetini computerele, precizează sursa citată.

* Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a inaugurat la 9 mai un nou accelerator liniar, denumit Linac 4, o maşinărie care va permite realizarea de măsurători mai precise ale particulelor fundamentale în cadrul LHC, pentru a înţelege mai bine modul în care s-a format Universul. Conform directorului general al CERN, Fabiola Gionotti, introducerea noului accelerator liniar Linac 4 va 'creşte considerabil capacitatea experimentelor derulate în cadrul LHC' pentru 'a obţine măsurători mult mai precise ale proprietăţilor bosonului lui Higgs' dar şi ale proprietăţilor altor particule şi subparticule. Folosirea acestui accelerator va contribui la dublarea fasciculului energetic cu care este alimentat LHC.


Planeta
* Un studiu publicat la 22 mai în prestigioasa revistă PLOS One susţine că Europa şi nu Africa ar fi leagănul umanităţii, ceea ce contrazice teoria general acceptată de paleoantropologi, conform căreia strămoşii oamenilor s-au desprins din maimuţe în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani în Africa, unde descendenţii lor au rămas timp de peste 5 milioane de ani, înainte de a începe răspândirea spre alte areale geografice.  Acest studiu se bazează pe analiza a două fosile de hominizi cu dinţi asemănători celor umani, considerate a reprezenta veriga lipsă a separării de maimuţele antropoide, ce au fost descoperite în Bulgaria şi Grecia şi datează de 7,2 milioane de ani. Cele două fosile au fost încadrate în specia Graecopithecus freybergi, poreclită 'El Graeco' de cercetători şi demonstrează că strămoşii oamenilor trăiau deja în Europa cu 200.000 de ani înainte de cele mai vechi fosile de hominizi descoperite în Africa.

* Lupii s-au întors în Danemarca pentru prima dată în două secole, fapt confirmat prin intermediul ADN-ului, a anunţat la 4 mai Peter Sunde de la Universitatea din Aarhus. Animalele au venit din Germania şi s-au stabilit în vestul Danemarcei, o regiune agricolă, considerată cea mai puţin populată din această ţară scandinavă. 'Ei au parcurs un drum lung, de peste de 500 de kilometri. Credem că este vorba de exemplare tinere, respinse de familiile lor, aflate în căutarea de noi terenuri de vânătoare', a indicat cercetătorul. Dovada acestei întoarceri a fost stabilită - dincolo de probele ADN - pe baza prelevării de amprente şi a supravegherii video a locurilor în care a fost bănuită prezenţa lupilor. Cercetătorii au stabilit profilul genetic a cinci exemplare, patru masculi şi o femelă, însă numărul acestora ar putea fi mai mare. Locaţia animalelor este păstrată secretă pentru a nu atrage potenţiali vânători. Lupii au dispărut din Danemarca în secolul al XIX-lea, fiind extermi
 naţi de vânători.

* Luxemburg, Cipru, Malta, Grecia şi Austria oferă cele mai curate ape pentru scăldat din Europa, conform unui raport publicat la 23 mai de Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu (AEM). Concluziile sunt bazate pe teste ale calităţii apei efectuate în peste 21.000 zone de plajă, râuri şi lacuri din Europa în 2016, inclusiv în Elveţia şi Albania, state care nu sunt membre ale Uniunii Europene. România se află printre ţările în care toate apele de scăldat incluse în raport au obţinut un scor al calităţii cel puţin ''suficient'' în anul 2016. Circa 1,5% dintre apele de scăldat - în total 316 - au fost evaluate ca având o calitate slabă, constituind un risc de îmbolnăvire, precum diaree, însă numărul acestora este în scădere faţă de 2015 (383). Cel mai mare număr de ape de scăldat cu o calitate ''slabă'' au fost în Italia (100 sau 1,8%), Franţa (82 sau 2,4%) şi Spania (39 sau 1,8%). Mostrele au fost testate pentru două tipuri de bacterii - Escherichia coli, sau E coli, ş
 i enterococul intestinal.


Medicină
* Guvernul italian a adoptat la 19 mai un decret-lege care-i obligă pe părinţi, cu riscul plăţii unor amenzi grele, să-şi vaccineze copiii pentru a-i putea înscrie la şcoală, pe fondul unui vârf al cazurilor de rujeolă care afectează ţara de la începutul anului. Cele 12 vaccinuri care sunt de acum obligatorii în Italia au rolul de a preveni următoarele boli: poliomielita, difteria, tetanosul, hepatita B, haemophilus B, meningita B şi C, rujeola, rubeola, oreionul, tusea convulsivă şi varicela.

* O echipă de medici turci i-au implantat unui tânăr urechile, realizate din cartilagiu prelevat de mama pacientului, fiind prima operaţie de acest tip care se realizează în lume, s-a anunţat la 23 mai. Pacientul în vârstă de 22 de ani suferea de anotie, o malformaţie congenitală care împiedică dezvoltarea urechilor şi a fost operat fără succes de 11 ori, în intervenţii în care s-a încercat să se reconstituie organul utilizând propriul cartilagiu. În final, o echipă de medici de la Facultatea de Medicină din Universitatea Gaziantep (sud-estul Turciei) a utilizat cartilagiu prelevat din coasta mamei pacientului pentru a-i reconstitui urechile. 'Este prima operaţie în care s-au creat urechi folosind ţesut de cartilagiu de la altă persoană. Am realizat toate aceste operaţii la Facultatea de Medicină din Universitatea Gaziantep şi suntem mândri. Această operaţie va deschise drumul spre alte cazuri', a declarat medicul chirurg Mehmet Mutaf, unul dintre participanţii la operaţie.

* Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration, FDA) a dat undă verde la 23 mai comercializării unui prim medicament anticancer care ţinteşte tumorile cu profil genetic specific şi nu organul afectat. Medicamentul, Keytruda (pembrolizumab), produs de laboratoarele Merck, este un imunoterapeutic şi poate fi utilizat pentru a trata tumori la copii şi adulţi care nu pot fi operaţi şi care au caracteristici genetice specifice detectabile prin biomarkeri. Acest tratament poate fi aplicat şi la pacienţi cu cancer colorectal care a continuat să avanseze după chimioterapie.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu)