MARIA GLOBE TOURS INC.
339 BLOOR STREET WEST. SUITE 220, TORONTO, ON, M5S 1W7
Tel: (416) 481-2227 Email: maria@on.aibn.com     TICO # 4625745

                         HOME      

MARIA GLOBE TOURS INC.
339 BLOOR STREET WEST. SUITE 220, TORONTO, ON, M5S 1W7
Tel: (416) 481-2227
Email: maria@on.aibn.com
TICO # 4625745

NEW WAVE TRAVEL
1075 Bay St.
Toronto, ON
Tel: (416) 651-4102
Toll FREE: 1 800-463-1512
Email: martha@newwavetravel.net
TICO # 1337762

Dr. Christina Oprescu-Havriliuc
& Assoc.
Stomatologie pentru intreaga familie; Servicii stomatomogice variate si de calitate; 
Program de lucru avantajos, 
inclusiv dupa amiaza si sambata; 
Timp minim de asteptare cu 
respectarea programarilor; 
Noii pacienti sunt bineveniti; 
Ambianta relaxanta
Acces facil

Adresa: 701 Sheppard Ave., Suite 205, Toronto
Tel: 416 225-8822

Tradiţionala sărbătoare a meşterilor ceramişti din Romānia - "Cocoşul de Hurez", a adus anul acesta la Horezu peste 100 de meşteri populari din toată ţara, timp de trei zile, īn perioada 31 mai - 2 iunie, aceştia prezentāndu-şi ultimele creaţii īntr-o expoziţie unică īn ţară.

"Cocoşul de Hurez" este cel mai mare şi cunoscut tārg de ceramică tradiţională romānească şi a sărbătorit zilele acestea 49 de ani de existenţă.

"Cocoşul de Hurez" este cu siguranţă un brand naţional, unul dintre cele mai cunoscute din Romānia. Se regăseşte pe aproape toate vasele care se realizează īn localitate şi chiar dacă īn ultimii ani ceramica de Horezu s-a transformat mult, dintr-una funcţională īntr-una aproape exclusiv decorativă, rămāne unul dintre "darurile de preţ care ne identifică ca naţie", după cum spun reprezentanţii UNESCO din Romānia, cei care, acum aproape şapte ani, au introdus meşteşugul milenar al horezenilor īn patrimoniul imaterial al lumii.

"Sărbătoarea este una foarte importantă pentru că aici se reunesc meşteri populari din toate centrele care au mai rămas īn Romānia. Multe, puţine, dar sunt centre reprezentative. Noi, īn calitate de observatori ştiinţifici ai fenomenului, dar şi participanţii, īn calitate de observatori ai ediţiilor de pānă acum, am observat o diminuare a fenomenului. De aceea, felicit autorităţile locale pentru īnţelegerea continuării acestui tārg care stimulează producţia de ceramică. (...) Rădăcinile noastre trebuie să se vadă şi īn aceste umile obiecte de ceramică, ce vorbesc mai mult decāt putem noi crede despre fiinţa neamului. Am văzut la televizor īn ce a constat cadoul pe care Sanctitatea Sa Papa Francisc l-a primit din partea Romāniei. Printre darurile de preţ care ne identifică pe noi ca romāni au fost şi obiecte de ceramică lucrate la Horezu. Suntem māndri, dragi olari, pentru că duceţi mai departe un meşteşug dedicat, un meşteşug naţional, un meşteşug care ne face īntotdeauna să ne aducem aminte cine suntem īn rāndul lumii" , a afirmat reprezentanta UNESCO, Corina Mihăescu, la deschiderea tārgului.

Autorităţile locale se declară mulţumite de faima pe care intrarea "Cocoşului" īn patrimoniul UNESCO a adus-o īn ultimii ani oraşului, devenit īntre timp şi capitală a ceramicii romāneşti, dar şi unul dintre cele mai vizitate locuri din ţară.

"Avem īn Horezu un centrul de informare turistică şi el este ca un barometru pentru noi. Datele de acolo spun că avem o creştere an de an pentru ceea ce īnseamnă turism īn Horezu. Am ajuns să avem īn sezonul estival undeva la 1.000 de turişti zilnic, iar cele două puncte de atracţie sunt ceramica de Horezu şi Mānăstirea Hurez, ambele fiind obiective UNESCO. Pentru ediţia din acest an a Cocoşului, īn cele trei zile, cred că au fost undeva la peste 20.000 de vizitatori', a declarat primarul oraşului, Nicolae Sărdărescu.

El a precizat că, deşi a trecut aproape o jumătate de secol de la prima ediţie, sărbătoarea olarilor vālceni a reuşit să-şi păstreze scopul - acela de a promova ceramica locală. Meşterii olari spun chiar că timpul scurs de atunci nu le-a alterat deloc pasiunea şi dorinţa de a nu-şi abandona tradiţia milenară. Dimpotrivă, i-a ambiţionat să ţină īn viaţă acest meşteşug care le-a adus şi īncă le aduce un imens capital de imagine.

"Īn primul rānd e plăcere, dar apoi trebuie să faci şi ceva pentru promovarea acestui meşteşug. Noi ne ocupăm de olărit de ani buni şi vom continua. Sunt mulţi dintre clienţii noştri care revin īn primul rānd să vadă dacă am mai scos ceva nou, dacă am făcut produse noi şi reacţiile sunt īntotdeauna pozitive... Ne bazăm şi pe tineri să ne ajute să ducem mai departe această tradiţie dar, īntr-adevăr, munca manuală e grea şi nu aduce bani mulţi imediat, cum īşi doresc ei", spune un meşter ceramist din Horezu.

Anul acesta, participarea la tārg a fost mai slabă faţă de ediţiile anterioare. Au fost prezenţi cu standuri proprii aproape 80 de ceramişti din marile centre de ceramică din ţară - Hunedoara, Gorj, Argeş, Maramureş, Harghita, Olt, Mehedinţi şi Vālcea. Acestora li s-au alăturat alţi aproximativ 40 de artizani care au adus īn atenţia iubitorilor de artă populară autentică meşteşuguri vechi, cum ar fi ţesutul şi sculptura īn lemn, care vin să īntregească tabloul artei tradiţionale romāneşti.

"An de an, reperul nostru īn ceea ce priveşte participarea este gradul de ocupare al căsuţelor aflate pe platoul Stejari. Anul acesta avem īnchiriate 114 căsuţe şi corturi, iar cei mai mulţi sunt meşteri olari. E adevărat că anul acesta nu mai avem ceramişti străini pentru că s-a īntāmplat ca sărbătoarea noastră să se suprapună cu alte evenimente similare din Europa. Pe noi ne interesează īnsă să promovăm ceramica noastră autentică şi tot ceea ce īnseamnă tradiţie romānească autentică", a mai spus primarul Sărdărescu.

Īn cei aproape 50 de ani de tārg, autorităţile locale au reuşit să strāngă la Horezu una dintre cele mai mari colecţii de obiecte ceramice din ţară. Pentru că toate piesele participante la concursul de creaţie, organizat cu acest prilej, sunt donate galeriei de artă din oraş, aceasta a ajuns să deţină īn prezent peste 4.000 de obiecte de ceramică. Din lipsă de spaţiu, doar aproximativ 2. 000 dintre piesele donate de-a lungul timpului sunt expuse şi pot fi admirate. Autorităţile locale spun īnsă că anul acesta vor muta galeria īn satul Olari, īntr-un spaţiu de 1.400 mp şi acolo vor putea să expună mai multe dintre piesele din colecţie.

Povestea acestui tārg de ceramică tradiţională a īnceput īn vara anului 1970, cānd organizatorii festivalului de folclor "Cāntecele Oltului" au introdus o secţiune specială dedicată olăritului, conferindu-i astfel ceramicii din zonă o aură mai mare decāt cea pe care o avea, prin exploatarea simbolurilor specifice zonei Horezu - spirala, cocoşul şi pomul vieţii. Īn parcul dintre stejarii seculari, actuala locaţie, tārgul se desfăşoară din 1974, anual reunind aici olari din toate centrele de ceramică din ţară. AGERPRES/ (AS - autor: Ramona Dincă, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)