|
TRAVEL
EXPRESSIONS
235 Dixon Rd.
Toronto, ON M9P 2M5
Tel: (416) 241-4654
TICO # 1758013
|
|
ABC
EURO DELICATESSEN
Tel: 416 495-0368
DIRECT DIN
ROMANIA:
Biscuiti Romanesti cu diferite umpluturi; DULCEATA
romaneasca de CAISE, VISINE, GUTUI, CAPSUNI, MACESE, TRANDAFIR,
COMPOT de Cirese si Visine, Dulceata de Nuci Verzi, Cirese
Amare, Afine.
PERLA HARGHITEI
; BORSEC; NAPOLITANE "JOE"; EUGENIA; ZACUSCA de Vinete si de Ciuperci;
Miere de salcam; CIMBRU; FOI DE DAFIN, ALVITA, NUGA; VARZA
ACRA ROMANEASCA
Orar
LUNI -10:00am - 8:00pm
MARTI -10:00am - 8:00pm
MIERCURI -10:00am
- 8:00pm
JOI -10:00am - 8:00pm
VINERI -10:00am - 8:00pm
SAMBATA -10:00am - 6:00pm
DUMINICA -10:00am - 5:00pm
6 Lebovic Ave, Unit 4,
Scarborough Ontario, M1L 4V9T/ 416-495-0368 F/ 416-495-0958
info@abceurodeli.com
|
|
|
|
|
Prima gimnastă
din lume care a primit nota zece la un concurs internaţional, Nadia
Comăneci, s-a născut la 12 noiembrie 1961 īn oraşul Oneşti,
judeţul Bacău. Īn palmaresul său
strălucesc cinci medalii olimpice de aur, două de aur la
Campionatele Mondiale (CM) şi nouă de aur la Campionatele
Europene (CE). Numărul total al medaliilor cāştigate de Nadia
Comăneci la Jocurile Olimpice, CM şi CE se ridică la 25,
din care, 16 de aur. Este considerată una dintre cele mai bune
sportive din secolul trecut şi printre cele mai mari gimnaste ale
lumii. Nadia a făcut cunoştinţă cu gimnastica la vārsta
de cinci ani, īn timpul grădiniţei, potrivit ''Enciclopediei
Educaţiei Fizice şi Sportului din Romānia'' (Volumul II,
Bucureşti, 2002). A fost selecţionată de antrenorul
Marcel Duncan şi legitimată la AS "Flacăra" Oneşti.
De la vārsta de şapte ani, īn oraşul său natal, īn
cadrul celei dintāi instituţii şcolare cu program de
gimnastică din ţara noastră (unde va funcţiona
şi Centrul naţional de gimnastică, unitate care īi va
purta numele), s-a pregătit, mai īntāi, sub īndrumarea
antrenorilor Martha Karoly şi Valeriu Munteanu. Din 1971, a fost
antrenată de soţii Bela şi Martha Karoly. După 1977,
īn anumite perioade, s-a pregătit la Bucureşti, cu antrenorii
Iosif Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu (septembrie 1977-august
1988), Gheorghe Gorgoi, Anca Grigoraş (aprilie 1980-august 1981).
La vārsta de 11 ani, cāştigă primul său titlu de
campioană naţională absolută, iar la 11 ani şi
jumătate concurează la categoria "maestre", unde
ocupă locul al treilea. La Campionatele Internaţionale de
Gimnastică ale Romāniei, din 1973, cucereşte cinci medalii de
aur. Īn 1974, obţine primul mare succes peste hotare, cāştigānd
locul I la individual compus, īn cadrul Concursului
"Prietenia" de la Gera (Republica Democrată Germană).
La Campionatul European din 1975, de la Skien (Norvegia), la vārsta de
numai 14 ani, are o prestaţie excelentă, cucerind patru
medalii de aur - la individual compus, sărituri, paralele şi
la bārnă, precum şi medalia de argint la sol. Īn 1975,
participă la Turneul Campioanelor de la Londra unde cucereşte
trofeul competiţiei. Este supranumită "Zāna de la
Montreal", după ce, īn 1976, a obţinut titlul olimpic
absolut, cucerind trei medalii de aur (la individual compus, bārnă
şi paralele), una de bronz (sol) şi argint cu echipa, la
Jocurile Olimpice din oraşul canadian. Este prima gimnastă din
istorie căreia i s-a atribuit nota 10 īntr-un concurs (de şapte
ori). Lucrarea "Campionii Secolului XX" (Bucureşti,
Editura Fundaţia Rompres, 2000) notează că, īn 1976, la
Montreal a avut loc afirmarea unei tinere gimnaste care a intrat imediat
īn paginile celebrei "Guiness Book", cu prima notă de
zece la gimnastică, din istoria Olimpiadelor, cel mai mare total īn
concursul individual compus - 79,275 din 80 puncte posibile, cea mai tānără
campioană olimpică (triplă - la individual compus,
paralele şi bārnă), la numai 15 ani. Īn Romānia, succesul
i-a adus distincţia de "Erou al Muncii Socialiste", fiind
cea mai tānără romāncă distinsă cu acest titlu. La
Campionatul Mondial din 1978, de la Strasbourg (Franţa), cucereşte
prima medalie de aur la bārnă - obţinută la
"mondiale" - pentru gimnastica romānească şi două
medalii de argint, la sărituri şi cu echipa. Potrivit
''Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din Romānia'',
īn 1979, la CM de la Forth Worth (SUA), Nadia are o contribuţie
esenţială la cāştigarea de către lotul feminin de
gimnastică al Romāniei a primului titlu de campioană mondială
pe echipe. La ediţia din 1977 a "europenelor" de la Praga
(Cehoslovacia), se clasează pe locul I la individual compus şi
la paralele, şi pe locul II la sărituri, gimnastele romānce
fiind nevoite să părăsească competiţia la jumătatea
finalelor pe aparate (din cauza incorectitudinilor de arbitraj la proba
de sărituri). La Copenhaga, īn 1979, cucereşte trei titluri
de campioană europeană, la individual compus, sărituri
şi la sol, medalia de bronz, la bārnă, şi locul IV, la
paralele. Cucerind de trei ori consecutiv titlul de campioană
continentală, intră definitiv īn posesia "Cupei
Europei", fiind prima gimnastă din Europa care reuşea
această performanţă. Īn 1979, la "Cupa Mondială",
desfăşurată la Tokio (Japonia), se clasează pe locul
I la sol şi la sărituri, pe locul II la bārnă, şi
pe locul III la individual compus. Campioană europeană şi
la Copenhaga (1979). La Jocurile Olimpice de la Moscova (1980) a cucerit
două titluri, la bārnă şi sol, şi două medalii
de argint, la individual compus şi cu echipa. S-a clasat a doua la
individual compus după sovietica Elena Davīdova, cānd a fost
nevoită să aştepte pentru notare mai bine de o jumătate
de oră, pānă ce Davīdova şi-a īncheiat exerciţiul.
Īn 1981, la Universiada de la Bucureşti, obţine cinci medalii
de aur. La acest palmares remarcabil se adaugă titlurile de
campioană naţională şi numeroasele medalii, īn
special de aur, cāştigate īn diverse competiţii şi
turnee internaţionale, precum şi aprecierile deosebite ale
spectatorilor şi specialiştilor. Acelaşi volum menţionează
că Nadia Comăneci a fost considerată o gimnastă
perfectă, un adevărat fenomen, impunāndu-se prin graţie,
precizie, armonie, simţ artistic, amplitudine şi īndrăzneală
īn abordarea unor elemente de mare dificultate. S-a scris despre ea că
reprezintă desăvārşirea īn sportul pe care-l practică,
fiind, totodată, o gimnastă īncāntătoare şi
uimitor de expresivă, strălucitoare şi plină de
temperament, care a adus o notă deosebită, originală nu
doar īn acrobatică. S-a retras din activitatea competiţională
la 6 mai 1984, cānd a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti,
gala de adio a gimnastei, şi cānd a fost premiată cu Ordinul
Olimpic "Colanul de argint" din partea preşedintelui de
atunci al Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio
Samaranch. Īn calitate de antrenor federal, funcţie pe care a īndeplinit-o
īn perioada 1984-1989, după ce a abandonat activitatea competiţională,
Nadia Comăneci a adus o īnsemnată contribuţie la pregătirea
loturilor naţionale de gimnastică. Cu cāteva săptămāni
īnainte de Revoluţia din 1989, īn luna noiembrie, a plecat
clandestin din Romānia şi s-a stabilit īn Statele Unite ale
Americii, potrivit sursei citate. Īn prezent, locuieşte īn
Norman, Oklahoma, SUA. La 26 aprilie 1996, s-a căsătorit cu
Bart Conner, gimnast american, dublu campion olimpic, ceremonia avānd
loc la Bucureşti. La 3 iunie 2006, Nadia Comăneci a devenit
mamă, dānd naştere unui băiat, Dylan Paul. Īn 1999,
Nadia Comăneci devenea primul sportiv invitat să vorbească
la Naţiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internaţional
al Voluntariatului. Ea şi soţul său sunt proprietarii
academiei "Bart Conner Gymnastics Academy", precum şi
editori ai unei reviste de gimnastică internaţională. S-a
implicat īn acte de caritate, atāt īn ţară (a creat o
clinică de caritate īn Bucureşti, pentru ajutorarea copiilor
orfani), cāt şi īn străinătate. Fundaţia
"Nadia Comăneci" a relansat, īn 2009, păpuşa
Nadia, cu sprijinul fabricii romāneşti Arădeanca, parte a
programului social "10 pentru gimnastică", la 33 de ani
de la apariţia primei versiuni. Īn cadrul celei de-a VI-a ediţii
a Galei femeilor de succes, Nadia Comăneci a fost desemnată
Femeia anului 2009 la categoria campanii umanitare de succes, pentru
clinica care īi poartă numele. Īn 2009, a participat alături
de Ilie Năstase şi Gheorghe Hagi la campania de promovare a
destinaţiei turistice Romānia, sub sloganul "Land of
Choice". Nadia Comăneci este ambasador global al Special
Olympics International, preşedinte onorific al Federaţiei Romāne
de Gimnastică (din 1996), preşedinte onorific al Comitetului
Olimpic Romān (martie 2002), Ambasadorul Sporturilor Romāneşti,
vicepreşedinte īn Consiliul Director al Asociaţiei Distrofiei
Musculare şi membră a Fundaţiei Federaţiei Internaţionale
de Gimnastică. Īn cadrul unei ceremonii desfăşurate la
Washington, a fost recompensată cu premiul "Flo Hyman"
(1998) pentru merite deosebite īn sport, iar īn 1999, la Viena, a fost
declarată "Sportiva secolului XX". Īn ianuarie 2007,
cotidianul spaniol "El Mundo Deportivo" a desemnat-o, de
asemenea, sportiva secolului XX, īn urma unui sondaj făcut īn rāndul
a 60.000 de iubitori ai acestui sport. World Records Academy (Academia
Recordurilor Mondiale) a omologat, īn 2007, recordul reuşit de
Nadia Comăneci, la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică
şapte note 10 la o singură ediţie a JO. Īn anul 2000,
gimnasta primeşte Ordinul Naţional "Steaua Romāniei",
iar īn 2009 Patriarhul Daniel i-a acordat Ordinul "Sfinţii Īmpăraţi
Constantin şi Elena". Īn decembrie 2003, i s-a publicat prima
sa carte: "Scrisori către o tānără gimnastă".
Īn septembrie 2006, la aniversarea a 100 de ani de existenţă
a Federaţiei Romāne de Gimnastică, s-a instituit Trofeul
"Nadia Comăneci". Īn aprilie 2013, cu prilejul aniversării
a 40 de ani de activitate a Clubului Sportiv Municipal Oneşti,
Fundaţia "Nadia Comăneci" a organizat, īmpreună
cu Clubul Sportiv Municipal Oneşti, prima ediţie a Cupei
"Nadia Comăneci" la gimnastică artistică. Este,
de asemenea, preşedinte de onoare al Clubului Sportiv Municipal Oneşti.
Este primul sportiv romān inclus īn International Gymnastics Hall of
Fame, īn 1993, potrivit www.cosr.ro. Īn codul de punctaj al Federaţiei
Internaţionale de Gimnastică (FIG) există īncă
elemente de maximă dificultate care poartă numele Nadiei.
Astfel, la paralele, sunt incluse două elemente care-i poartă
numele: "coborāre Comăneci" şi "salt Comăneci",
specifică lucrarea "Campionii Secolului XX". AGERPRES/
Cristian Anghelache
|
|
|
|
|
|
|
|
