Primul Saptămânal Românesc din Canada

 

  Bine ati venit!
  Stiri interne
   Stiri Externe
  Sport
  Fapt Divers
  ABONAMENT
  FREE Copy,  Canada
  Contact/Info
 

Romanian Business Directory

  Comunitate
  Biserici
 

 
 
 
 

STIRI SCURTE

Rusia anunță că își suspendă participarea la bugetul Consiliului Europei

Rusia a informat vineri Consiliul Europei că își suspendă participarea la bugetul organizației paneuropene, în cel mai recent episod al fricțiunilor între Moscova și cea mai mare instituție care apără și promovează democrația și drepturile omului pe continent, transmite AFP.

Potrivit unui comunicat al diplomației ruse, ministrul de externe Serghei Lavrov l-a informat pe secretarul general al organizației de la Strasbourg, Thorbjorn Jagland, că Rusia 'nu va mai contribui la bugetul Consiliul Europei până la restabilirea totală a drepturilor delegației ruse'.

Într-un alt comunicat, diplomația de la Moscova a denunțat 'degradarea situației' în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și 'campania de persecuție frenetică' împotriva membrilor unor delegații care încearcă normalizarea relațiilor cu Rusia.

Celor 18 deputați care reprezintă la APCE Federația Rusă li s-a ridicat dreptul de vot în aprilie 2014, ca sancțiune după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către acest stat.

În replică, delegația rusă boicotează lucrările Adunării, la care nu a mai participat de peste trei ani.

Comunicatul Moscovei precizează totuși că, 'în același timp, Federația Rusă își continuă activitatea semnificativă în Consiliul Europei'.

APCE nu dispune de putere legislativă, dar are ca misiune favorizarea dialogului, mai ales în materie de democrație și drepturi ale omului. Cei 318 membri ai Adunării, proveniți din parlamentele naționale ale celor 47 de state membre, se reunesc în patru sesiuni plenare pe an la Strasbourg.

AGERPRES/(AS — autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)

Numărul străinilor care trăiesc în Germania este mai mare ca niciodată (statistici)

Aproximativ 10 milioane de persoane cu pașapoarte străine trăiau în Germania în 2016, o creștere de 1,9 milioane sau de 23% din 2014, fiind cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, potrivit Biroului Federal german pentru Statistică, relatează Reuters.

Statisticile sunt încă în curs de elaborare pentru populația totală a țării în 2016, estimată la circa 83 de milioane.

În 2015, un total de 17,1 milioane de persoane din Germania erau imigranți ori descendenți ai unor imigranți, iar acest număr a crescut probabil în 2016, a spus oficialul citat. Date actualizate vor fi publicate la sfârșitul lunii iulie. Aceste date includ și cetățenii germani care au venit inițial din alte țări și persoanele cu dublă cetățenie.

Creșterea numărului de cetățeni străini în Germania a fost cauzată în principal de o decizie a cancelarului german Angela Merkel de a permite intrarea în țară a peste un milion de migranți, în principal din Siria, Irak și Afganistan, în ultimii doi ani.

Datele difuzate vineri indică faptul că 5,8 milioane dintre persoanele fără pașapoarte germane au venit din afara Uniunii Europene. Între aceștia se află 520.000 de sirieni, 138.500 de irakieni și 178.100 afgani care s-au mutat în Germania de la începutul anului 2015, menționează sursele citate.

AGERPRES/( AS — autor: Violeta Gheorghe, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)

Viitoarea întâlnire Putin-Trump, o șansă de reparare a relațiilor ruso-americane, consideră Kissinger

Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, vor avea o ocazie să repare relațiile dintre statele lor când se vor întâlni săptămâna viitoare, la summitul G20 de la Hamburg, a apreciat fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger vineri, la o zi după ce s-a întâlnit cu liderul rus și după o discuție avută luna trecută cu șeful Casei Albe, transmite Reuters.

Cei doi lideri urmează să se întâlnească în marja summitului G20 de la Hamburg (Germania), din zilele de 7 și 8 iulie.

Aceasta ar reprezenta prima întâlnire față în față între Putin și Trump, de când acesta din urmă a devenit președinte al SUA.

'Cred că în acest moment ambele noastre state au o responsabilitate — și o oportunitate — de a face progrese semnificative nu doar prin îmbunătățirea relațiilor, ci (și) prin ameliorarea situațiilor din lume prin eforturi de cooperare', a arătat fostul diplomat, vorbind cu ocazia unei conferințe pe probleme de relații internaționale, desfășurată de Moscova.

'Tensiuni între Rusia și Statele Unite (...) s-au întâmplat adesea în trecut și au fost depășite adesea în trecut', a amintit Kissinger.

Fostul secretar de stat, acum în vârstă de 94 de ani, nu a preluat întrebări de la jurnaliști cu această ocazie.

În anii 1960, într-un moment de tensiuni crescute între Moscova și Washington, Henry Kissinger a acționat ca un canal de comunicare, transmițând mesaje conducerii sovietice din partea președintelui american Richard Nixon.

Donald Trump i-a acordat lui Henry Kissinger o audiență în luna mai, înaintea căreia a declarat că vor discuta despre Rusia, printre alte subiecte.

Vineri, Kremlinul a negat însă că fostul diplomat a jucat un astfel de rol și în cursul întâlnirii cu ușile închise cu liderul rus, precizând că întrevederea a fost una strict privată.

Întrebat dacă Henry Kissinger a oferit un canal de comunicare între Kremlin și Casa Albă, purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Peskov, a declarat: 'Nu a încercat. Acest lucru nu s-a întâmplat'.

Luând cuvântul la același eveniment, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a subliniat că semnificația întâlnirii prevăzute la Hamburg între Putin și Trump constă în aceea că 'perioada anormală din relațiile noastre, în care liderii își vorbesc doar prin telefon, va fi depășită'.

'Judecând după conversațiile lor telefonice, amândoi au o dorință să treacă dincolo de această anormalitate și să înceapă să caute acorduri pe probleme precise', a mai arătat Lavrov.

AGERPRES/(AS — autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)

Rusia a prelungit contra-sancțiunile împotriva UE

Președintele rus, Vladimir Putin, a decis vineri extinderea până la sfârșitul anului 2018 a contra-sancțiunilor impuse UE, după ce aceasta din urmă a prelungit cu șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei, transmite agenția Reuters.

Premierul rus, Dmitri Medevedev, anunțase de joi că este luată în calcul o extindere a contra-sancțiunilor împotriva UE, iar vineri a fost publicat decretul în acest sens semnat de Putin.

În urma sancțiunilor adoptate de UE după ce Rusia a anexat Crimeea, Moscova a răspuns interzicând importurile de produse agroalimentare proaspete din țările ce aplică aceste sancțiuni. Guvernul rus vede în această măsură și o modalitate de a stimula dezvoltarea agriculturii rusești.  AGERPRES/(AS — editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)

Cancelarul german Angela Merkel a votat împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de același sex
Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că a votat împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de același sex pentru că, în opinia sa, căsătoria ar trebui să fie între un bărbat și o femeie, însă ea și-a exprimat speranța că aprobarea măsurii de către parlament va conduce la o mai mare coeziune socială, relatează Reuters, AFP și DPA.

* Parlamentul german a legalizat căsătoriile între persoane de același sex

"Pentru mine, căsătoria este, în Legea Fundamentală, uniunea dintre un bărbat și o femeie. De aceea nu am votat astăzi în favoarea acestui proiect de lege", le-a spus ea jurnaliștilor după votul din Bundestag (camera inferioară a parlamentului) în favoarea amendamentului care va legaliza căsătoria între persoanele de același sex.
"Sper că votul de astăzi nu numai că promovează respectul între opinii diferite, dar va aduce și o mai mare coeziune socială și pace", a adăugat ea, subliniind că această chestiune este "extrem de emoționantă... pentru ea personal".
Textul a fost adoptat cu o majoritate de 393 de aleși din camera inferioară a Parlamentului german, în timp ce 226, toți membri ai familiei conservatoare ai cancelarului german, s-au opus.
Noua lege, care trebuie aprobată de Bundesrat (camera superioară a parlamentului) pentru a intra în vigoare, ceea ce se va întâmpla probabil până la sfârșitul anului, le va acorda cuplurilor de homosexuali dreptul de adopție.  AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu)

DOCUMENTAR: 75 de ani de la Dictatul de la Viena

La 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena, impus de marile puteri fasciste, Germania și Italia, delegația română formată din ministrul de externe Mihail Manoilescu și Valter Pop, a fost obligată să accepte și să semneze, la Palatul Belvedere din Viena, ''arbitrajul'' prin care ceda Ungariei horthyste partea de nord-est a Transilvaniei.

În contextul politico-militar al anului 1940, când marile democrații europene, Franța și Marea Britanie, nu mai erau capabile să-și garanteze propriile granițe și deci nici nu se mai punea problema respectării tratatelor de ajutor reciproc semnate cu țara noastră, România se găsea într-o situație de completă izolare între state revanșarde și revizioniste.

Primul act al dramei pe care o traversa poporul român se consumase deja. Bazându-se pe prevederile Protocolului Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, URSS smulsese României, în urma notelor ultimative, din 26 și 28 iunie 1940, Basarabia și Bucovina de Nord.

La 30 august 1940 se consuma, deci, al doilea act.

La presiunile Germaniei care condiționase ''garantarea'' granițelor României de satisfacerea pretențiilor teritoriale ale Ungariei și Bulgariei, țara noastră a fost obligată, ca sub pretextul unui arbitraj, să cedeze 43.492 kmp cu o populație de 2.667.000 de locuitori dintre care 50,2% români.

Acceptarea dictatului de guvernul român s-a petrecut în condițiile în care, așa cum se arată în studiul elaborat de Marele Stat Major al Armatei Române: eram ''complet izolați și lipsiți de sprijinul material și politic al oricărei puteri străine''.

Noua frontieră româno-maghiară a fost trasată de Hitler ''ca un pumnal în inima României''.

Se realiza nu numai controlul asupra petrolului românesc, vital pentru războiul blitz preconizat de fascismul german, ci și acapararea crestelor Carpaților răsăriteni, creându-se o poziție strategică deosebit de importantă pentru viitoarea ofensivă germană spre Est.

Trecerea Ardealului de nord în stăpânirea maghiară a însemnat, dincolo de sfidarea oricărei norme de drept internațional, instaurarea în zonele respective a unui regim al terorii de masă. Barbariile au început din primul moment al ocupației: crime, maltratări, expulzări, dislocări de populație, jaf economic, lagăre de muncă, maghiarizare forțată.

Numai în perioada septembrie 1940 — 1 ianuarie 1941, au fost uciși 919 oameni, 1.126 au fost schingiuiți, 15.893 au fost arestați. În cei patru ani de ocupație, circa 300.000 de români au fost expulzați peste graniță.

Dar nu numai românii au fost vizați de noua ordine maghiară. La sfârșitul lui aprilie 1944, în toate orașele ardelene a început închiderea evreilor în ghetouri. Din vara lui 1944 au fost deportați, în lagărele germane de exterminare, 148.288 de evrei din care peste 100.000 au fost uciși.

Ocupația maghiară s-a încheiat la 25 octombrie 1944, când orașele Satu Mare și Carei au fost eliberate de Armata Română care, la 23 august 1944, întorsese armele și intrase în coaliția Națiunilor Unite.
Manifestări organizate la Cluj, la 13 martie 1945, pentru restabilirea administrației române în Transilvania de Nord-Est, în prezența Majestății Sale, Regele Mihai I, a Președintelui Consiliului de Miniștri (prim-ministru) dr. Petru Groza, a vicepreședintelui Consiliului de Miniștri și ministrul Afacerilor Străine, Gheorghe Tătărescu și a președintelui Comisiei Aliate de Control pentru România, Andrei Ianuarevici Vîșinski

Teritoriul răpit la 30 august 1940 a revenit sub administrație românească abia la 9 martie 1945, după șase luni de ocupație militară sovietică și după ce la conducerea României, Moscova instalase guvernul condus de dr. Petru Groza.

Tratatul de pace de la Paris, semnat la 10 februarie 1947, dintre România și Națiunile Unite, consemna și consfințea revenirea nord-estului Transilvaniei la România.

AGERPRES/(Documentare-Anca Pandea, Irina Andreea Cristea; editor: Cerasela Bădiță)

Arabia Saudită: 11 morți și peste 200 de răniți într-un incediu la un complex rezidențial al unei companii petroliere

Cel puțin 11 persoane au murit și alte 219 au fost rănite, unele aflându-se în "stare critică", într-un incendiu care a distrus duminică o clădire rezidențială destinată angajaților companiei naționale petroliere Aramco, în estul Arabiei Saudite, potrivit Apărării Civile, relatează AFP și Reuters.

Incendiul a izbucnit duminică în subsolul acestei clădiri de șase etaje din orașul Khobar, folosit ca parcare și depozit de mobilă, după care s-a extins la etaj, a precizat Apărarea Civilă.

Unii dintre răniți sunt în "stare critică", iar victimele sunt de diferite naționalități, potrivit aceleași surse.

Compania a precizat că nu se cunoaște deocamdată cauza incendiului, dar că a fost deschisă o anchetă.

În imagini publicate pe Twitter de Apărarea Civilă se văd coloane de fum ieșind pe ferestrele clădirii și elicoptere care participă la operațiunile de stingere a incendiului. Autoritățile au evacuat celelalte imobile aflate în respectivul complex rezidențial. Apărarea Civilă a precizat că incendiul este sub control.

Aramco este cea mai mare companie din lume în termeni de producție și export. Ea are peste 61.000 angajați de diferite naționalități în întreaga lume.

Compania nu a precizat deocamdată naționalitățile victimelor, dar se pare că respectivul complex rezidențial găzduia expatriați.

AGERPRES/(AS — editor: Ionuț Mareș)

Austria: Trei copii descoperiţi în stare critică, într-un camion cu refugiaţi condus de un şofer român (poliţie)

Viena, 29 aug /Agerpres/ - Un camion condus de un şofer român a fost interceptat vineri dimineaţă în Austria, cu 26 de imigranţi la bord, printre care se aflau şi trei copii care sufereau de 'deshidratare severă' şi a căror stare de sănătate a fost declarată ca fiind 'extrem de proastă', transmite sâmbătă AFP, care citează un comunicat al poliţiei austriece.

Este vorba de două fete şi un băiat, cu vârste de 5 şi 6 ani. 'Cei trei copii au fost spitalizaţi (...) din cauza stării lor de sănătate extrem de proaste. Medicii ne-au spus că au fost trataţi pentru o deshidratare severă', a anunţat poliţia austriacă într-un comunicat, citat de AFP. 'Dacă şi-ar fi continuat drumul, probabil că situaţia ar fi putut deveni critică', a declarat pentru France Presse un purtător de cuvânt al poliţiei din landul Austria Superioară.

Camionul înregistrat în România, oprit de poliţie după ce fusese dat în urmărire, transporta '26 de străini în situaţie ilegală' care proveneau din Siria, Bangladesh şi Afganistan şi care au spus că doreau să ajungă în Germania. Interceptarea vehiculului s-a produs în apropiere de oraşul Brunau am Inn, nu departe de frontiera germană. Şoferul, un român care refuzase să oprească la un control de rutină, a fost arestat, scrie AFP. Anterior, Reuters a transmis că şoferul ar avea 29 de ani.

'Şoferului puţin i-a păsat de oamenii aflaţi în spate. Noi n-am transporta nici animalele în aceste condiţii pe drumurile din Austria', a declarat David Furtner, purtător de cuvânt al poliţiei pentru landul Austria Superioară.
 
Incidentul are loc la scurt timp după descoperirea cadavrelor a 71 de refugiaţi, într-un camion frigorific abandonat joi pe marginea unei autostrăzi din Austria. Printre morţi s-au aflat şi patru copii, printre care şi un bebeluş. Se crede că imigranţii ilegali proveneau din Siria sau Afganistan. Poliţia austriacă a anunţat sâmbătă că speră să identifice refugiaţii examinând telefoanele mobile găsite asupra unor cadavre.

Examinarea rucsacurilor, bagajelor şi îmbrăcăminţii a oferit puţine indicii, cu excepţia unui document de călătorie sirian, a declarat Helmut Marban, purtătorul de cuvânt al poliţiei din landul Burgenland. 'Vom examina telefoanele şi poate aşa vom afla identitatea acestor oameni. Sperăm să obţinem în curând rezultate bune', a spus el.

Poliţia estimează că cei 71 de refugiaţi ar fi murit cu două zile înainte de descoperirea camionului, despre care se crede că fusese abandonat cu cel puţin 24 de ore în urmă. 'Pare incredibil', a spus Marban, întrebat cum de a fost posibil ca 71 de oameni să încapă într-un camion frigorific de dimensiuni medii. Presa austriacă a calculat că cei 71 de oameni au stat închişi într-o suprafaţă de numai 15 metri pătraţi. 'La început, când s-au suit, cel mai probabil stăteau în picioare, dar când a trebuit să-i scoatem de acolo erau claie peste grămadă', a explicat el.

În taberele de refugiaţi din apropiere, imigranţii spun că vestea descoperirii celor 71 de cadavre i-a şocat, dar că nu au de ales decât să încerce să ajungă în Europa. 'A trebuit să mergem atât de mult, a fost foarte periculos, prin pădure şi prin apă', povesteşte Qariburahman, un afgan în vârstă de 21 de ani, care se afla de o lună pe drumuri înainte de a fi interceptat de poliţia austriacă şi adus la centrul de primire al refugiaţilor din Nickelsdorf. 'Când am plecat din Afganistan, trei oameni au murit pe drum, drumul este foarte periculos', spune el, adăugând că întreaga călătorie l-a costat 5.000 de dolari.
 
Un refugiat sirian din tabăra de refugiaţi de la Traiskirchen, din sudul Vienei, a explicat că oamenii nu au de ales decât să facă ce le spun traficanţii. 'Habar nu aveam ce fel de maşină este, poate e un camion, poate e un microbuz. Şi a trebuit să-l urmăm (pe traficant) pentru că în zona lui el este şeful', spune el.

Trei bulgari şi un afgan arestaţi în Ungaria în legătură cu moartea celor 71 de imigranţi au compărut sâmbătă în faţa judecătorului, care a decis menţinerea lor în arest preventiv până pe 29 septembrie. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu)

Dr. Mariana Borsatti
- dentist - 
Mario Borsatti
- Denturist, specialist in proteze dentare. Laborator propriu - Oferim servicii dentare complete.  Programare necesara. Plata direct prin asifurare - unde este posibil. Urgente si pacienti noi sunt bineveniti.

Program de luni pana vineri 
de la 10 am la 8 pm.

Adresa: 14-16 Finch Ave. West, Toronto (la statia de metrou Finch)

Tel: 416 221-9886