|
Unui copil din patru din întreaga lume i se refuză
copilăria, potrivit unui raport al organizației
internaționale Save the Children, care include un index
global al țărilor unde copilăria este mai mult
sau mai puțin amenințată. România ocupă
locul 52 din 172, sub țări ca Ucraina, Kazahstan,
China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria,
Mauritius, Iordania (medie superioară României).
Dintre toți indicatorii urmăriți în
raport, mortalitatea infantilă și rata nașterilor
înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare.
Țara noastră se numără printre țările
europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor
sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1.000 de adolescente între 15
și 19 ani — 34 sunt mame, se arată într-un
comunicat al organizației Salvați Copiii.
Raportul ''Copilării furate'', lansat de Ziua
Internațională a Copilului, arată că cel
puțin 700 de milioane de copii — și posibil sute de
alte milioane — și-au sfârșit copilăria mult
mai devreme decât trebuia, din cauze care variază de la
violența extremă și conflicte la căsătoriile
și sarcinile timpurii, de la exploatarea prin muncă până
la sănătatea precară și lipsa accesului la
educație.
Indicele privind sfârșitul copilăriei
(End of Childhood Index) clasifică 172 de țări,
luând în considerare zone în care copilăria este cel mai
puțin afectată și zone în care este cel mai mult
erodată. Indicatorii utilizați pentru a măsura sfârșitul
copilăriei sunt: mortalitatea sub cinci ani,
malnutriția care stopează creșterea, abandonul
școlar, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoriile
timpurii, sarcina în adolescență, strămutarea
cauzată de conflicte și omuciderea copiilor. La
nivelul cel mai de jos se situează Nigerul, urmat de
Angola, Mali, Republica Central-Africană și Somalia.
La polul opus, țările în care copilăria este cel
mai puțin amenințată sunt Norvegia, Slovenia,
Finlanda, Olanda și Suedia.
* Poziția României în lume cu privire la
copiii lipsiți de copilărie
România ocupă locul 52 în raport, fiind
clasificată în cea de-a doua categorie — ''câțiva
copii își pierd copilăria''. Aflate peste sau
puțin sub media indicatorilor obținută de
țara noastră se numără țări ca
Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban,
Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară
României) sau ca Chile, Armenia, Tonga, Barbados, Turcia,
Algeria, Sri Lanka (medie apropiată). Dintre membrii
Uniunii Europene, doar România și Bulgaria nu figurează
în topul clasamentului format din 37 de țări cu
scoruri mari sau foarte mari în ceea ce privește sănătatea,
nutriția, educația și protecția copiilor.
* Copii cu copii — riscurile sarcinii în
adolescență
Efect al lipsei accesului la îngrijiri și
educație pentru sănătatea sexuală și a
reproducerii, rata nașterilor înregistrate în rândul
adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijorătoare,
România înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de
adolescente. În Europa, doar două state prezintă o
situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia,
cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri. Este un
semnal de alarmă faptul că România se confruntă
cu un număr mai mare de nașteri în adolescență
decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8),
Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8),
Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21),
India (23,3), Mauritius (28,3), arată Salvați Copiii.
În plus, datele Eurostat (2015) arată că,
în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai
mare număr de nașteri cu mame între 10 și 17 ani
(9,282 de nașteri, adică 4,7% din totalul
nașterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10
și 14 ani). Această situație a determinat
Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și
culturale să atragă atenția Guvernului României
că a devenit urgentă adoptarea unei strategii
naționale pentru a asigura accesul la educație sexuală
și consiliere privind sănătatea reproductivă
pentru tinerele și adolescentele din țară.
* Mortalitatea sub vârsta de cinci ani
Lipsa unei acoperiri cu servicii medicale
universale, precum și lipsa unei alimentații
suficiente și o calitate slabă a apei potabile îi
expun pe cei mai dezavantajați copii la un risc foarte
ridicat de deces. Aceste cauze sunt valabile și pentru România,
care se numără printre țările europene cu
cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani
(11,1 la o mie de nașteri), doar Moldova și Albania având
rate mai ridicate. Prin comparație, rate de patru ori mai
mici înregistrează Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia
și Slovenia.
* Impactul devastator al căsătoriilor
timpurii
Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani
reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și
este ilegală într-un număr tot mai mare de țări.
În privința acestui indicator, România nu a
ieșit din zona de risc, deși legislația permite căsătoria
doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă
doar în cazuri excepționale în temeiul unui aviz medical,
cu încuviințarea părinților sau a tutorelui
și cu autorizarea din partea instanței de tutelă.
Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenți
cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit.
Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania
(6,5), Belarus (7,5%) și Bulgaria (8,4%) înregistrează
valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%.
Surprinzător, țări din alte zone ale lumii
confruntate cu multiple probleme economice și politice înregistrează
valori sub cea a României: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%),
Kazahstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland
(4,3%) și Brazilia (3,9%).
* Lipsa educației ca factor de menținere
a copiilor captivi în sărăcie
La indicatorul abandon școlar în ciclul
primar și gimnazial, România rămâne printre țările
care se confruntă în mod serios cu această problemă,
cu un procent de 12,1, considerat ca fiind scăzut prin
raportarea la situația globală, însă îngrijorător
la nivel european. Continuând comparația cu statele
europene, România este depășită doar de R.
Moldova (17,9%) și Macedonia (13,1), celelalte state cu
excepția Maltei (10,4) situându-se sub valoarea de 10
procente (Bulgaria — 8,6%, Ungaria — 5,3%, Ucraina — 2,7%,
Finlanda — 2%, Spania — 0,7% etc.).
Raportul mai arată că:
* În fiecare zi, mai mult de 16.000 de copii mor,
înainte de a împlini vârsta de cinci ani, cel mai adesea din
cauze prevenibile.
* Aproximativ o pătrime din numărul total
de copii sub cinci ani (156 de milioane) au dezvoltarea fizică
și mental încetinită din cauza malnutriției.
* Unul din șase copii de vârstă
școlară din întreaga lume nu este, în acest moment,
inclus în sistemul de educație.
* Conflictul a forțat aproape un copil din 80
să plece de acasă.
* 168 de milioane de copii din întreaga lume sunt
exploatați prin muncă — în cazul a 85 de milioane
fiind vorba despre munci riscante—, număr care depășește
totalul copiilor care trăiesc în Europa (138 de milioane).
* O adolescentă din cinci se căsătorește
la fiecare șapte secunde.
* La fiecare două secunde, o adolescentă
naște.
AGERPRES/(AS — editor: Georgiana Tănăsescu,
editor online: Gabriela Badea)
|
