HOME  FAPTU' DIVERS

Dr. Tudor Dabuleanu
Dr. Emilia Nicola
Dr. Mary Dabuleanu 
Dr. Valentin Dabuleanu
- Dental exams to make sure your smile is healthy; - Preventive dentistry so small problems don’t become large ones; - Family dental care for patients of all ages from kids to seniors; - Implant dentistry - permanent replacements for a missing tooth or teeth; - Cosmetic dentistry for a more brilliant, youthful looking smile; - Treatment of gum disease - the major cause of tooth loss in adults; - Interceptive Orthodontics; - Crowns  and  bridges - solutions for lost or demaged  teeth NEW:    Digital X-Rays (up to 1/10 the radiation of regular X-Rays
Non - Metal complete mouth restaurations (Bridges, Crowns) Interactive computer based consultations
together with imaging and animation

Adresa: 2 Finch Ave. W, Toronto
Tel: 416 222-5055

Londra - O bacterie care provoacă stări diareice, Clostridium difficile, evoluează īntr-o nouă specie, o superbacterie care proliferează pe baza regimului alimentar occidental, foarte bogat īn zahăr, conform unui nou studiu realizat la Wellcome Trust Sanger Institute din Marea Britanie şi publicat īn jurnalul Nature Genetics, transmite miercuri Live Science.
Bacteria C. difficile produce spori care se răspāndesc īn condiţii de igienă insuficientă, prin contact cu materii fecale şi este īntālnită īn special īn toalete, băi şi pe suprafeţele pe care oamenii le ating fără a se fi spălat pe māini după ce folosesc toaleta. Mai mult decāt atāt, această bacterie devine din ce īn ce mai rezistentă la dezinfectanţii folosiţi īn mod obişnuit īn spitale, conform coordonatorului acestui studiu, Nitin Kumar, bioinformatician la Wellcome Trust Sanger Institute.
Pacienţii care iau antibiotice se confruntă cu cel mai ridicat risc de a suferi stări diareice provocate de bacteria C. difficile, pentru că antibioticele atacă şi distrug nediferenţiat bacteriile sănătoase din sistemul digestiv, deschizānd calea pentru formarea de colonii de C. difficile.
Īn noul studiu, Kumar şi echipa sa au colectat 906 tulpini diferite de C. difficile din mediu, provenite atāt de la oameni cāt şi de la animale precum cāini, porci sau cai. Cercetătorii au analizat şi au comparat ADN-ul acestor diferite tulpini şi au ajuns la concluzia că bacteriile C. difficile sunt īn curs de evoluţie īn două specii distincte.
Pentru a fi considerate ca aparţinānd aceleiaşi specii, un grup de organisme trebuie să aibă īn comun cel puţin 95% din genom, iar cele două specii emergente de C. difficile au īn comun īntre 94% şi 95% din ADN, conform lui Kumar. Acest fapt arată că bacteria 'se află īn curs de speciaţie' (formare a unor specii noi ca urmare a unor procese biologice n.r.).
Nu este ceva neobişnuit pentru bacterii să evolueze, iar 'de această dată putem observa factorii responsabili de această evoluţie', susţine Kumar.
Una dintre speciile emergente ale acestei bacterii, C. difficile clade A, este specia care se răspāndeşte cel mai bine īn mediul intraspitalicesc. Echipa a descoperit că această bacterie apare cu o frecvenţă de 70% īn mostrele culese de la pacienţi. Analiza ADN sugerează că aceste specii emergente au īnceput să evolueze īn urmă cu aproximativ 76.000 de ani şi, īn cele din urmă, genele lor au suferit mutaţii care permit metabolizarea mai eficientă a zaharurilor precum şi formarea de spori rezistenţi la soluţiile dezinfectante.
Apoi, cercetătorii au expus şoareci de laborator la contactul cu bacteria C. difficile clade A şi au ajuns la concluzia că această bacterie proliferează şi colonizează foarte eficient sistemul digestiv al şoarecilor care au primit hrană bogată īn zaharuri simple, aşa cum sunt glucoza şi fructoza.
Conform concluziilor studiului, dieta dar şi alţi factori care ţin de stilul de viaţă, cum ar fi tipul dezinfectanţilor folosiţi, contribuie la evoluţia acestei bacterii. De asemenea, susţin autorii studiului, pacienţii infectaţi cu C. difficile clade A ar trebui să aibă īn vedere trecerea la diete sărace īn zaharuri, iar spitalele ar trebui să opteze pentru alte produse dezinfectante.AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Ana Bīgu)